Masa caldă pentru elevii din Constanța rămâne tot la stadiul de proiect. Singurii vinovați: politicienii locali
Masa caldă pentru elevii din Constanța rămâne tot la stadiul de proiect. Singurii vinovați: politicienii locali
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestAleși să-și bată joc
Aleși să-și bată joc
În timp ce restul județelor se pregătesc să intre în al treilea an al programului ”O masă caldă în școli”, Constanța bifează cu nesimțirea specifică politicienilor săi încă un an de pauză. Nici una din cele trei școli cooptate în acest proiect guvernamental nu a oferit mese calde elevilor, iar vina revine în totalitate consiliilor locale, așa cum arată chiar Ministerul Educației, în documentele sale oficiale. Așa se face că în timp ce alte județe se laudă cu o scădere spectaculoasă a abandonului școlar în urma aplicării acestui program, cei peste 1.100 de copii din Constanța care ar fi trebuit să primească o masă caldă pe zi pot vedea o așa minune numai prin filme.
Programul ”O masă caldă în școli” trebuia aplicat în trei unități de învățământ alese de minister în județul Constanța: Școala Gimnazială nr. 1 din satul Văleni, Liceul tehnologic ”R. Prișcu” din Dobromir și Colegiul Național Pedagogic ”C. Brătescu” din Constanța. Programul va intra în curând în al treilea an, dar cei 1.145 de elevi din Constanța care trebuiau să primească o masă caldă pe zi nici nu mai visează la asta.
Potrivit unui document întocmit de Ministerul Educației, ca răspuns la interpelarea unui deputat, din cele 50 de școli din toată țara, selectate pentru proiectul pilot al meselor calde pentru circa 30.000 de elevi, doar 30 au implementat cu succes programul. Restul de 20 au ales să-și priveze copiii de beneficiile unui măsuri atât de simple, dar cu un impact pozitiv uriaș asupra micuților. Ministerul Educației susține că în cazul celor 20 de școli unde nu s-a introdus programul ”consiliul local nu s-a implicat în mod corespunzător în vederean implementării programului”.
N-au fost în stare să miște un deget, deși nu îi costa nimic
Referindu-se strict la situația din județul Constanța, oficialii ministerului arată că atât la Dobromir, cât și în municipiul Constanța ”nu s-a finalizat procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a pachetelor alimentare/mesei calde de către compartimentele de specialitate din cadrul primăriilor”. Din lene, nesimțire sau dezinteres pentru că nu le iese vreun bacșiș și lor- asta nu se mai arată în documentul ministerului. Cert este că deși ministerul le dă bani să le ofere elevilor o masă caldă, aleșii locali au alte treburi mult mai importante de făcut decât grija pentru niște copii săraci.
Un succes incredibil acolo unde s-a aplicat. Nu e și cazul Constanței
Programul inițiat de Guvernul Cioloș în 2016 va intra în al treilea an, ministerul punând deja în dezbatere publică o Ordonanță de Urgență care prevede continuarea programului pilot tot în 50 de grădinițe și școli. Unul din criteriile de bază prin care au fost alese cele 50 de școli din toată țara a fost legat de gradul de sărăcie al zonei și, implicit, al copiilor.
O masă caldă pentru copiii din zone defavorizate este cu mult mai mult decât niște mâncare, ci și un moment de socializare, de conștientizare a grijii ce le este purtată, dar și un sprijin pentru părinți. Nu este de mirare că, la nivel național, programul a avut un succes incredibil, acolo unde a fostg aplicat. Potrivit cifrelor înaintate de Ministerul Educației, abandonul școlar a scăzut de la 6,1% la 1,3%, o realizare fantastică pentru o țară în care învățământul e la pământ.
Potrivit proiectului de ordonanță pentru continuarea programului, masa caldă trebuie să fie “în limita unei valori zilnice de 10 lei/ beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”. Această sumă cuprinde ”prețul produselor, cheltuielile de transport, de distribuție și de depozitare a acestora, după caz”. Sumă este cu 3 lei mai mare decât anul trecut, când valoarea era de 7 lei pentru fiecare copil.
Rocsana CRISTEA
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News