Miliarde de euro în joc: Vizita președintei Comisiei Europene pune România în fața riscului iminent de suspendare a fondurilor

Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, consideră că vizita pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o va efectua luni, 9 noiembrie, în România trebuie să se concretizeze în decizii privind securitatea Mării Negre, finanțarea investițiilor strategice și protejarea intereselor României în viitorul buget al Uniunii Europene. Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Negrescu atrage atenția și asupra restanțelor din PNRR, solicitând soluții pentru evitarea pierderii fondurilor europene.

„Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în România trebuie să fie un moment al deciziilor concrete pentru securitatea țării noastre și pentru investițiile europene”, a transmis Victor Negrescu.

Declarația vine înaintea deplasării pe care Ursula von der Leyen o va efectua luni la București, în cadrul unui turneu dedicat regiunii Mării Negre. Președinta Comisiei Europene se va întâlni cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Luca Niculescu, potrivit programului anunțat de reprezentanții Executivului european.

Negrescu cere operaționalizarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră

Europarlamentarul PSD susține că una dintre prioritățile vizitei trebuie să fie transformarea proiectului privind Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră într-un mecanism funcțional, cu finanțare europeană, calendar de implementare și capacități operaționale.

„Prioritatea imediată este operaționalizarea Hubului european de securitate maritimă la Marea Neagră, cu un rol central pentru România și în mod special Constanța.

Am susținut acest obiectiv prin amendamente la bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026, dar și pentru 2027. Este important ca această inițiativă să treacă de la angajamente politice la finanțare, un calendar clar și capacități operaționale concrete”, a afirmat Negrescu.

Vicepreședintele Parlamentului European subliniază că securitatea regiunii reprezintă o problemă de interes pentru întreaga Uniune Europeană, nu doar pentru statele riverane.

„Securitatea Mării Negre înseamnă securitatea României dar și a Uniunii Europene, protejarea rutelor comerciale, a infrastructurii strategice și a frontierelor europene. România trebuie să fie un actor central în această arhitectură de securitate. Primul pas este finanțarea pentru securizarea cablurilor submarine”, a adăugat acesta.

Proiectul hubului de securitate maritimă face parte din strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, prezentată de Comisia Europeană în mai 2025. Inițiativa urmărește îmbunătățirea supravegherii maritime, schimbul de informații în timp real, protejarea infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine și a instalațiilor energetice, precum și consolidarea cooperării regionale.

Demersurile pentru dezvoltarea acestui mecanism au continuat inclusiv în ultimele zile. Vineri, 6 noiembrie, ministrul Apărării, Ștefan Radu Oprea, a discutat cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, despre operaționalizarea graduală a hubului, Ministerul Apărării urmând să contribuie prin expertiză și cooperare interinstituțională, în complementaritate cu structurile NATO.

Viitorul buget european, o miză majoră pentru România

Victor Negrescu consideră că vizita Ursulei von der Leyen trebuie folosită și pentru apărarea intereselor României în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034.

Europarlamentarul atrage atenția că România trebuie să obțină alocări consistente pentru domeniile tradiționale de finanțare europeană, precum agricultura și politica de coeziune, dar și pentru noile priorități în materie de securitate și competitivitate.

„Viitorul buget european pentru perioada 2028–2034. România are nevoie de alocări consistente pentru agricultură, coeziune, infrastructură, securitate și dezvoltarea comunităților locale. Totodată, să ne asigurăm că fondurile nu sunt condiționate, că alocările financiare nu pot fi tăiate și că fondul de competitivitate este distribuit echitabil. Negocierile sunt în desfășurare, iar interesele României trebuie apărate de acum, nu când deciziile vor fi deja luate”, a transmis vicepreședintele Parlamentului European.

Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru viitorul buget multianual, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. Proiectul prevede schimbări importante în arhitectura finanțărilor europene, inclusiv o flexibilitate mai mare în utilizarea fondurilor, planuri naționale și regionale de parteneriat și consolidarea instrumentelor destinate competitivității și securității.

Propunerea face obiectul negocierilor dintre instituțiile europene și statele membre, urmând să fie adoptată înainte de intrarea în vigoare a noului cadru financiar, la 1 ianuarie 2028.

Avertisment privind PNRR: România trebuie să evite pierderea fondurilor

Un alt subiect pe care Victor Negrescu îl consideră esențial este situația Planului Național de Redresare și Reziliență, în condițiile întârzierilor în implementarea reformelor și investițiilor asumate de România.

„Restanțele din PNRR. Trebuie să găsim soluții pentru recuperarea întârzierilor, finalizarea cererilor de plată și evitarea pierderii fondurilor europene. Am solicitat deja la nivelul Parlamentului European mai multă flexibilitate și prelungirea termenelor de închidere a negocierilor privind finalizarea PNRR”, a precizat europarlamentarul PSD.

Solicitarea sa vine într-un moment delicat pentru România, după ce ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a avertizat, miercuri, 4 noiembrie, că o parte importantă din fondurile rămase de încasat prin PNRR riscă să fie suspendată.

Potrivit estimărilor prezentate de ministru, România ar putea primi într-o primă etapă aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro aferente ultimelor două cereri de plată, în timp ce alte 3,4 miliarde de euro ar putea intra în procedura de suspendare.

Ghigiu a explicat că, după renegocierile planului, alocarea totală a României este de 20,1 miliarde de euro, din care au fost atrase până în prezent 13,27 miliarde de euro.

Comisia Europeană ar urma să stabilească, în jurul datei de 20 noiembrie, ce jaloane au fost îndeplinite și ce sume pot fi plătite până la sfârșitul anului. Sumele aflate în pericol de suspendare nu sunt, în acest moment, considerate definitiv pierdute, autoritățile române urmând să aibă posibilitatea de a transmite clarificări și documente suplimentare.

Ursula von der Leyen, întâlniri cu Nicușor Dan și Luca Niculescu

Președinta Comisiei Europene va fi primită luni, 9 noiembrie, la ora 15:30, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Cei doi oficiali vor avea inițial convorbiri tête-à-tête, urmate de discuții oficiale, iar în jurul orei 17:00 sunt programate declarații comune de presă.

Ursula von der Leyen va avea, în aceeași zi, și o întrevedere cu premierul Luca Niculescu, potrivit agendei anunțate de Comisia Europeană.

Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a anunțat că discuțiile de la Cotroceni vor viza mai multe teme majore ale agendei europene: apărarea și securitatea, cu accent pe regiunea Mării Negre, competitivitatea economică și problemele energetice, extinderea Uniunii Europene, în special susținerea parcursului european al Republicii Moldova, precum și negocierile pentru viitorul buget comunitar.

Vizita are loc într-un context regional tensionat, marcat de continuarea războiului din Ucraina și de amenințările la adresa securității maritime, inclusiv atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră.

Deplasarea Ursulei von der Leyen în România face parte dintr-un turneu regional care va continua marți, 10 noiembrie, în Bulgaria. La Varna, președinta Comisiei Europene se va întâlni cu premierul Rumen Radev și va vizita Academia Navală „Nikola Vaptsarov”.

Negrescu: Vizita trebuie transformată în rezultate măsurabile

În finalul mesajului său, Victor Negrescu insistă asupra necesității ca relația României cu instituțiile europene să fie orientată spre obținerea unor rezultate concrete, nu doar spre angajamente politice.

„România are nevoie de o relație activă cu instituțiile europene, construită în jurul unor obiective clare și al unor rezultate măsurabile.

Să transformăm această vizită în decizii, finanțări și proiecte concrete pentru România”, a concluzionat vicepreședintele Parlamentului European, conform știripesurse.ro.