REPLICA ONLINE CONSTANTA

4.2° Constanța Mar., 19 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6673
4.2° Constanța Marți, 19 Martie 2024 Anul XX Nr. 6673
 

O aplicație ar putea detecta boala Alzheimer cu ajutorul conversațiilor telefonice

O aplicație ar putea detecta boala Alzheimer cu ajutorul conversațiilor telefonice

Replica API 21 octombrie 2021 | 00:00 447

O echipă de cercetare a folosit un program de calculator pentru a dezvolta modele care utilizează trăsăturile acustice ale conversațiilor unei persoane pentru a identifica dacă acestea poate avea boala Alzheimer în stadii timpurii, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Boala Alzheimer implică degenerare progresivă în părțile creierului care guvernează gândurile, memoria și limbajul. Deși există tot mai mulți bolnavi de Alzheimer, iar cercetările sugerează că diagnosticul precoce este important, deoarece oferă posibilitatea medicilor de a începe intervenții clinice cât mai curând posibil pentru a gestiona simptomele persoanei, în prezent lipsesc testele ieftine, accesibile și fiabile pentru a diagnostica această boală într-un stadiu incipient.

Un posibil indicator de diagnostic poate fi faptul că, în conversațiile de zi cu zi, persoanele cu boala Alzheimer tind să vorbească mai rar, făcând pauze în timp ce încearcă să găsească cele mai potrivite cuvinte. Ca urmare, vorbirea acestor oameni poate părea lipsită de fluență în comparație cu persoanele care nu au boala.

Oamenii de știință de la McCann Healthcare Worldwide, Tokyo Medical and Dental University, Keio University și Kyoto University din Japonia au argumentat că un model complet automatizat ar putea folosi caracteristici acustice ale vorbirii, cum ar fi pauzele, tonul și intensitatea vocii, pentru a prezice cine este mai susceptibil să dezvolte boala Alzheimer.

Boala Alzheimer ar putea fi detectată timpuriu printr-o aplicație

Cercetătorii au folosit învățarea automată pentru a crea modele despre care cred că ar putea fi în cele din urmă la fel de bune sau chiar mai bune decât un test standard pe care medicii îl folosesc pentru a diagnostica boala, publicând rezultatele studiului¹ în PLOS ONE.

Echipa de cercetare a folosit trei algoritmi de învățare automată pentru a analiza datele vocale de la 24 de persoane cu boală Alzheimer și de la 99 de persoane fără această afecțiune, toate având vârsta de 65 de ani sau mai mult. Înregistrările audio au provenit dintr-un program de sănătate publică din Hachioji, un municipiu din zona metropolitană Tokio, care a implicat participanți care vorbeau la telefon despre modificările stilului de viață pentru a reduce riscul de demență.

Ca parte a programului, persosanele înscrise în studiu au trecut, de asemenea, prin versiunea japoneză a unui test standard de funcționare cognitivă numit „interviu telefonic pentru starea cognitivă”. Pentru studiu, investigatorii au folosit caracteristici vocale din unele înregistrări audio pentru a instrui algoritmii de învățare automată să facă diferența dintre persoanele cu boală Alzheimer și cele din grupul de control.

Unul dintre modele, care se baza pe un algoritm numit extreme gradient boosting (XGBoost), a funcționat mai bine decât interviul telefonic pentru starea cognitivă, deși diferența dintre cele două nu a atins pragul de semnificație statistică. Alimentarea modelului cu mai multe fișiere audio de la fiecare persoană a îmbunătățit fiabilitatea predicțiilor sale.

Atât XGBoost, cât și interviul telefonic au avut o sensibilitate de 100%, ceea ce înseamnă că nu au existat rezultate negative; toți participanții pe care testele i-au identificat ca nefiind bolnavi de Alzheimer chiar nu aveau această afecțiune. XGBoost a obținut, de asemenea, un scor perfect pentru specificitate, ceea ce înseamnă că nu au existat falsuri pozitive și toți oamenii pe care i-a definit ca având boala Alzheimer erau într-adevăr persoane diagnosticate cu această afecțiune.

În comparație, interviul telefonic a obținut un succes de 83,3%. Cu alte cuvinte, 16,7% dintre participanții care, în urma interviului telefonic, au fost considerați că au boala Alzheimer aveau în realitate o sănătate cognitivă bună. Cercetătorii spun că dezvoltatorii ar putea încorpora programul lor de calculator în site-uri web sau în aplicații mobile, permițând publicului larg să îl acceseze personal.

Un astfel de instrument predictiv ar putea ghida oamenii în primele etape ale bolii Alzheimer pentru a căuta mai departe ajutor medical. Autorii studiului afirmă că acest rezultat excelent în prezicerea bolii Alzheimer folosind doar caracteristici vocale din conversațiile zilnice indică posibilitatea dezvoltării unui instrument viabil de pre-screening pentru această boală în rândul populației generale, mai accesibil și cu costuri mai mici.

Una dintre principalele limitări ale studiului a fost că a folosit date audio de la persoane care au primit deja un diagnostic de boală Alzheimer. Pentru a confirma că modelul funcționează, cercetătorii ar trebui să-l testeze pe un eșantion mai mare din populația generală și apoi să-i urmărească în timp pentru a vedea cine a dezvoltat afecțiunea.

Savanții plănuiesc să efectueze din nou acest test într-un studiu mai amplu, care să includă mai multe persoane, pentru a valida aceste rezultate încurajatoare. McCann Health dorește să îmbunătățească această metodă de screening pentru a dezvolta propriul serviciu numit „Dearphone”, care vizează să contribuie la prevenirea și depistarea precoce a demenței. Dezvoltatorii ar putea încorpora programul într-un serviciu de telefonie convențional pentru persoanele în vârstă care nu folosesc un smartphone sau un computer.

Ce teste cognitive există în prezent pentru a detecta boala Alzheimer?

Testarea stării cognitive mentale abilitățile de memorie, gândire și rezolvare simplă a problemelor. Unele teste sunt scurte, în timp ce altele pot fi mai intense și mai complexe. Testele mai cuprinzătoare ale stării cognitive mentale sunt adesea date de un neuropsiholog pentru a evalua funcția executivă, judecata, atenția și limbajul.

Astfel de teste îi indică medicului dacă pacientul este conștient de anumite simptome, dacă știe data, ora și unde anume se aflăm dacă poate să-și amintească o listă scurtă de cuvinte, dacă poate să urmeze instrucțiuni și să facă unele calcule simple.

Testul Mini-Mental State Exam (MMSE) și testul Mini-Cog

În timpul testului MMSE, medicul îi adresează pacientui o serie de întrebări menite să testeze abilitățile mentale de zi cu zi. Scorul maxim MMSE este de 30 de puncte. Un scor între 20 la 24 sugerează demență ușoară, un scor între 13 și 20 sugerează demență moderată, iar un scor mai mic de 12 indică demență severă. În medie, scorul MMSE al unei persoane cu Alzheimer scade cu aproximativ două până la patru puncte în fiecare an.

În timpul unui test Mini-Cog, pacientului i se cere să îndeplinească două sarcini:

Să-și amintească numele a trei obiecte obișnuite și câteva minute mai târziu să le repete.

Să deseneze un ceas care arată toate cele 12 numere în locurile potrivite și să indice apoi o oră specificată de medic.

Rezultatele acestui scurt test pot ajuta medicul să stabilească dacă este necesară o evaluare suplimentară.

Testele computerizate aprobate de FDA

În prezent, se fac tot mai multe cercetări pentru dezvoltarea de dispozitive de administrare a testelor computerizate de gândire, învățare și memorie. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a autorizat mai multe dispozitive computerizate de testare cognitivă pentru uzul medicilor, cum ar fi Cantab Mobile, Cognigram sau Cognivue.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
294439101410
5/49
31213917-03-20243 0 1 5 5 7 6
joker
371118333920