Ovidiu Cupșa, despre dezastrul din Turcia: Mare parte din trupuri erau decapitate și cu membre rupte. Video

Echipa formată din cei patru specialiști CERONAV, care s-a alăturat misiunii de căutare și salvare din orașul Islahiyie (Turcia), s-a întors marți, 14 februarie a.c., în țară. Ovidiu Cupșa ne-a relatat care este starea actuală din una dintre cele mai puternic afectate zone și a împărtășit cu noi impresiile și experiențele care l-au marcat pe parcursul șederii. Situația din Islahiyie este devastatoare, bilanțul celor dispăruți ridicându-se la peste 3.000, iar dezastrul provocând un grad de distrugere catastrofal.

Bilanțul cutremurului catastrofal, care a afectat grav comunitățile din Turcia și din nordul Siriei, este încă în creștere, dezastrul lăsând zeci de mii de persoane fără adăpost, nevoite să confrunte acum frigul și foamea, printre dărâmături, în timp ce speranțele de a găsi supraviețuitori printre ruine scad în mod dramatic. Ovidiu Cupșa, care a făcut parte din echipa formată din patru voluntari de la CERONAV, ce s-a alăturat autorităților din Islahiyie (Turcia), s-a întors marți, 14 februarie a.c., în țară. Declarațiile acestuia cu privire la misiunea de căutare și salvare la care au luat parte dezvăluie gravitatea situației din una dintre cele mai puternic afectate regiuni.

“E greu de transpus în cuvinte. Impresiile sunt atât de puternice încât cuvintele nu au niciun fel de relevanță în fața lor. Acolo în momentul de față e o zonă sinistrată, o zonă apocaliptică, care arată ca după un război atomic. Noi am fost în regiunea Gaziantep, care a fost la distanță de chiar 30-40 de km de epicentrul cutremurului ,și am participat alături de echipele de voluntari, coordonați de către AFAD, omologul ISU, care a coordonat toate operațiunile în Turcia, inclusiv operațiunile de salvare, inclusiv a voluntarilor și a echipelor trimise de către guvernele statelor care le-au sărit în ajutor. Am lucrat în orașul Islahiye. În cele 3 zile cât am stat în acele șantiere din zonele de căutare și salvare, centrul mobil de coordonare din care am făcut parte ne-a alocat în diferite locații unde era nevoie de forțe de muncă.”, a declarat acesta, pentru Replica de Constanța.

Video:

În cadrul misiunii la care voluntarii CERONAV au participat, s-a intervenit asupra zecilor de clădiri prăbușite în urma cutremurului, încercându-se identificarea supraviețuitorilor, dar și recuperarea trupurilor celor ce și-au pierdut viața. „Practic decopertările le făceam inițial la mână cu unelte ușoare pentru a nu răni sau a nu distruge eventualele corpuri, care erau găsite în zona respectivă. Iar ulterior, odată ce era făcută această verificare la mână, în situația în care nu existau supraviețuitori sau corpuri, pentru că familiile celor care erau în interior își așteptau membrii de familie vii sau morți, se intra cu excavatoarele și se desfăcea zona respectivă.”

Cupșa:"Orașul este distrus în proporție de aproape 100%"

Cutremurul nu a produs doar un număr tragic de morți sau dispariții, distrugerea infrastructurii lăsând în urmă zeci de mii de cetățeni turci fără adăpost. Impactul puternic a făcut imposibilă intervenția imediată a autorităților, mulți dintre sinistrați așteptând încă provizii. Riscul de prăbușire al clădirilor a îngreunat misiunea salvatorilor.

„Situația în zonă este foarte dificilă pentru că este instituită stare de urgență. Sunt în zonă jafuri, au avut loc chiar jafuri armate. Securitatea personală era destul de precară. Din punct de vedere al igienei, nu exista apă, canalizare, curent, încălzire. Practic oamenii dormeau pe străzi, pe unde apucau. Pentru o parte din ei guvernul a reușit să trimită corturi pentru o parte din sinistrați. Unii încă dormeau pe străzile orașului. La numărul de persoane sinistrate în zonă s-au adăugat alte câteva zeci de mii de persoane care veniseră din alte regiuni ale Turciei ca să-și recupereze membrii familie de sub dărmături, vii sau morți, pentru a-i îngropa în situația în care nu îi mai găseau în viață. Orașul este distrus în proporție de aproape 100%. Lucram în mormanele de moloz pe care eram alocați, iar lângă erau alte clădiri care stăteau să cadă. Eram tot timpul cu un ochi pe clădirile celelalte. În momentul în care se desfăcea molozul, de multe ori se desprindeau bucăți din clădire de lângă, care erau lipite de fostele clădiri în care lucram noi.”, a relatat Cupșa.

Echipa din care au făcut parte cei patru voluntari de la Ceronav a reușit să salveze o familie

Eforturile echipei de căutare, din care au făcut parte cei patru voluntari de la Ceronav, au condus la salvarea unei familii, formată din trei membrii, de sub dărmături. Potrivit celor observate de Ovidiu Cupșa, numărul celor morți îl depășește cu mult pe cel al supraviețuitorilor.

"În perioada de trei zile pe care le-am petrecut acolo, echipa de voluntari din care făceam parte a salvat o familie de trei persoane. Numărul de morți era mult mai mare decât al supraviețuitorilor. 1 la mie erau supraviețuitori. Cei mai mulți supraviețuitori au fost salvați în primele 24 de ore și ei fie s-au auto salvat, fie au fost salvați de familie, până să ajungă echipele de căutare și salvare. Practic atunci când echipele de căutare și salvare au început săpăturile, au găsit ce nu au putut să scoată localnicii în primă fază.  Pe zonele respective lucrau zeci de persoane. Se căutau zonele, încercam să facem lumină printre crăpături. Dacă vedeam un corp interveneau specialiști în decopertare, muncitori în construcții, mineri, inclusiv speologi. Noi ca voluntari făceam partea de muncă brută. Când se ajungea la corp interveneau AFAD-ul și procuratura, pentru că ei adunau dovezile și încercau să conserve cât mai bine corpurile respective, deși mare parte din ele erau decapitate, cu membrele rupte, nu erau întregi."

Video:

Autoritățile din Turcia au renunțat la misiunile de căutare și salvare a victimelor rămase sub dărâmături

Echipele de căutare și salvare s-au retras, șansele de găsire a supraviețuitorilor fiind minime în acest moment. Autoritățile turce continuă să își concentreze eforturile asupra asigurării condițiilor de trai al sinistraților din zonele puternic afectate. "Localnicii sunt încă la faza de disperare, nu au trecut la a avea speranță. Încă nu s-au rezolvat problemele umanitare din zonă, pentru că în prima săptămână, toate echipele s-au concentrat pe căutare și salvare. Începând de sâmbătă, duminică echipele de căutare și salvare au început să se retragă pentru că s-a închis acea fereastră de supraviețuiri. Șansa de supraviețuire este aproape infimă, pot avea loc doar salvări miraculoase. Începând din această săptămână abia organele naționale au început să se concentreze asupra sinistraților, cu aprovizionare, alimente, pături și toate necesitățile."

Lipsa de resurse a afectat puterea de intervenție a autorităților în zonele puternic afectate

Autoritățile din Turcia au fost copleșite de gravitatea urmărilor cutremurului, confruntându-se cu lipsa resurselor necesare intervenției în toate zonele afectate. "Practic din weekend cam toate echipele de căutare și salvare s-au retras. Au rămas doar cele de recunoaștere. Noi eram pregătiți să mai stăm câteva zile, câte erau nevoie. Am văzut în Islahiye zeci de clădiri pentru care nici măcar nu a existat capacitatea logistica să se intervină. La multe nici nu a ajuns nicio operațiune de salvare și căutare. Erau atât de multe clădiri dărâmate încât s-au ales cele mai mari, unde erau cele mai multe persoane. În clădirile pentru care n-au mai avut capacitate, nu s-a intervenit nici măcar cu un salvator. Erau oameni disperați care se rugau să se intre și în anumite clădiri, unde aveau apropiați. Nu aveai cum! Nu-i băga nimeni în seamă! Noi, echipele de căutare și salvare, erau coordonați din centru, din motive de siguranță. În jur erau clădiri pe cale să cadă. Din cauza vibrațiilor produse de săpături, excavatoare și alte utilaje, se mai surpa câte un planșeu."

Video:

Corupția din sectorul construcțiilor, un factor principal care a condus la dezastru

Arestările în rândul antreprenorilor turci din sectorul construcțiilor au început să curgă, până acum fiind reținute 12 persoane, printre care și un afacerist din provincia Gaziantep, unde este situat orașul Islahiye. Oamenii sunt revoltați după prăbușirea a mii de clădiri în sudul țării, pentru care nu s-au respectat normele de construire. Cupșa consideră că unul dintre principalii factori, ce au condus la reducerea numărului de supraviețuitori, este calitatea slabă a materialelor și tehnicilor utilizate în executarea lucrărilor de construire a acestor imobile. "Au fost situații în care salvatorii au fost îngropați din cauza structurilor instabile. Cele mai multe clădiri din zona respectivă, fiind o regiune mai săracă a Turciei, aveau probleme cu disciplina în construcții. Nu aveau grinzi, erau plăci puse direct pe stâlpi. Armăturile nu erau executate corect. Unele blocuri erau construite cu nisip de mare. Se sfarmă cimentul. Aceasta a fost și unul dintre motivele pentru care s-au găsit mult mai puțini supraviețuitori decât în alte zone. Atunci când clădirea a căzut, s-a fărâmat în totalitate și nu s-au format spații libere, acel triunghi al vieții, unde se putea supraviețui.", informează Cupșa.

Voluntarii români au făcut față pericolului cauzat de replicile ce au urmat cutremurului

În timpul șederii în Islahiye, echipa Ceronav a fost expusă pericolului iminent cauzat de instabilitatea terenului, dar și de replicile ce au urmat cutremurului. "De când am plecat n-am avut timp de altceva. Am dormit acolo pe jos. Din fericire, am dormit cu niște mineri turci, într-un liceu. În ultima zi am tras o sperietură, atunci când am prins o replică înăuntru.", ne-a mai dezvăluit Ovidiu Cupșa.

Cei patru voluntari români de la CERONAV, în frunte cu Ovidiu Cupșa, s-au reîntors în țară marți, 14 februarie a.c., cele trăite pe teritoriul Turciei marcându-i profund. Pe parcursul șederii aceștia au muncit necontenit în orașul situat în regiunea unde cutremurele au produs cele mai multe victime și distrugeri.

Video: