Plățile cash se limitează: Băncile își fac de cap și măresc comisioanele?!

Din 11 noiembrie, se va implementa una dintre cele mai contestate măsuri fiscale, pentru care Guvernul Ciolacu a decis să își asume răspunderea. Este vorba la limitarea drastică a plăților cash, atât în rândul companiilor, cât și în al cetățenilor de rând. Politicienii și experții în domeniu nu au evitat critice aceste modificări, iar micii întreprinzători tremură la deja la gândul consecințelor pe care acestea le vor avea. Marile bănci nu au întârziat și au mărit comisioanele la depuneri și retrageri de bani cash, iar pentru persoanele din mediul rural, unde cardurile nu prea se utilizează, nu s-a venit cu o soluție încă. 

foto cu rol ilustrativ

Din 11 noiembrie a.c., va fi implementată una dintre contestate măsuri fiscale, pentru care Guvernul Ciolacu a decis să își asume răspunderea. Este vorba despre limitarea plăților cash, care nu vor depăși în cazul persoanelor juridice nici măcar plafonul de 1.000 de lei zilnic. Potrivit actului normativ, se interzic și încasările fragmentate în numerar de la beneficiari, în cazul facturilor a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei. Acest lucru este aplicabil în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum Selgros, care și-a anunțat deja partenerii că vor fi nevoiți să treacă la această nouă metodă de a achita. 

Marcel Ciolacu

Se pot face încasări și plăți între o persoană juridică și o persoană fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, dar sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. În cazul în care aceste prevederi nu sunt respectate, sancțiunile ce pot fi aplicate se ridică la 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.  

Critici dure la adresa noii măsuri

Deputatul USR Claudiu Năsui, fostul ministru al economiei, consideră că limitarea plăţilor cash nu reprezintă o măsură de combatere a evaziunii fiscale sau a corupţiei, așa cum Guvernul și-a imaginat-o. Acesta atrage atenția la modelul țărilor occidentale, unde rata de colectare a taxelor și impozitelor o întrece cu mult pe cea a României, devenită „rușinea Europei”, după publicarea ultimelor statistici.

Claudiu Năsui

„Limitarea libertății nu înseamnă să fii civilizat. Germania, Estonia, Austria, Cipru, Suedia, Olanda, Ungaria, Irlanda, Malta, Luxembourg, Anglia nu au nicio limită la plata cu cash. Toate aceste țări nu doar că își lasă cetățenii să-și aleagă cum vor să-și folosească banii, dar au și evaziune mai mică decât România. Limitarea plăților cash nu este despre combaterea evaziunii sau a corupției. Și acum sunt limitate la 10.000 de lei pe tranzacție și tot avem și evaziune și corupție. Este despre control”, a transmis recent Năsui.

Fostul ministru al Finanțelor, Orlando Teodorovici, a discutat cu reporterii Replica despre limitările plăților în cash. Potrivit acestuia, asemenea chestiuni nu reprezintă o problemă reală, pe care Guvernul ar trebui să o confrunte, ci sunt doar teme false, menite să distragă atenția cetățenilor de la deficiențele reale. 

Orlando Teodorovici

„Aceasta este o problemă falsă. Nu este o problemă de importanță pentru România, a cash-ului versus card, sau problema păcănelelor. Sunt teme false pe care Ciolacu și ai lui oameni de PR încearcă să le pună pe agenda noastră de zi cu zi ca să nu fim atenți la ce ne doare cu adevărat. Taxele, impozitele, problema cu cerealele și produsele care vin fără nici un fel de taxe vamale sau cotă de import din Ucraina, distrug tot ceea ce înseamnă zona economică în România, nu doar partea de agricultură și orice altceva. Problema pensiilor mici, din sistemul public, sunt peste 4,5 milioane de pensionari cu o pensie de sub 3 mii de lei, nu mai discutăm despre pensiile speciale, care probabil că iar va fi respinsă la CCR dacă se va ataca, astea sunt problemele de fond. Din păcate asta cu cash-ul nu rezolvă problema cu evaziunea fiscală, și dacă tot vrea să oprească evaziunea fiscală, trebuie să atace cauza, nu efectele. Este o sursă de bani, neidentificată, în afara legii, care alimentează buzunarele celor din partide, grupurile de interese și alții. De aceea apar portbagaje pline de bani și multe altele. O să scoată din țară șpăgile care se dau în România, pentru că sunt unii care nu vor să li se contabilizeze banii și banii aceștia se vor cheltui în afara țării.”, a declarat acesta. 

Nici președintele AUR, controversatul George Simion, nu s-a abținut de la comentarii, lansând chiar anunțul demarării unui referendum în scopul interzicerii limitărilor plăților cash. 

George Simion

„Vrem să anunțăm inițierea demersurilor pentru 2 referendumuri importante, pentru familia dintre un bărbat și o femeie și pentru numerar. Se va constitui în perioada următoare un grup de inițiativă la notar. Conform legii se va organiza o strângere de semnături pentru plățile în numerar, pentru introducerea în Constituție a plăților cu numerar. Am văzut și în alte țări că se întâmplă acest lucru, în Austria, în Elveția. Sigur, acolo nu există teoria conspirației”, a spus președintele AUR recent, la Parlament.

Marile bănci urmează să majoreze comisioanele pentru operațiunile în numerar

Ca răspuns imediat la apariția acestei măsuri, mai multe bănci au transmis deja clienților că urmează să aplice creșteri ale comisioanelor pentru operațiunile de retragere de numerar sau depunere de numerar la ghișee, plăți inter și intra-bancare (cele făcute la ghișeu).

Banca Transilvania

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, este una dintre acestea. Majorările urmează să fie implementate, începând cu data de 1 ianuarie 2024. Trebuie reamintit în acest context, că aceasta poate fi considerată ca o măsură de adaptare, băncile fiind, la rândul lor una dintre țintele unei alte măsuri. Instituțiile bancare trebuie să plătească, începând de anul viitor, o taxă de 2% pe cifra de afaceri. Cum era de așteptat, aceste cheltuieli se vor revărsa în final în buzunarul cetățeanului de rând. 

Mediul rural, cel mai afectat

Cea mai mare problemă este întâlnită în mediul rural, unde peste 40% din locuitori nu dețin carduri bancare. Vorbim despre persoane vârstnice, al cărui mod de viață poate fi schimbat de aceste noi măsuri. Și lipsa infrastructurii prezintă o deficiență, în micile localități, existând, în cazurile fericite, un singur ATM, care, în caz de defecțiune, ar putea lăsa o comună întreagă „fără bani”.

foto cu rol ilustrativ

Nici întreprinderile mici din satele din România nu vor scăpa netaxate, profiturile mici înregistrate de acestea urmând să fie împovărate de comisioanele percepute de bănci.