Preşedintele sârb acuză un sprijin extern pentru 'curăţirea etnică' în Kosovo; Comisia Europeană ameninţă Serbia cu sancţiuni

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a acuzat luni o "parte a comunităţii internaţionale" că sprijină Kosovo în "brutala curăţire etnică" împotriva etnicilor sârbi, declaraţie făcută în prezenţa ambasadorului Rusiei la Belgrad, Aleksandar Bocan-Harcenko, în timp ce Comisia Europeană a avertizat că ar putea impune sancţiuni Serbiei dacă Belgradul nu acţionează pentru calmarea tensiunilor cu Kosovo, în urma unui incident armat între poliţia kosovară şi un grup format probabil din etnici sârbi care s-au baricadat duminică într-o mănăstire, relatează agenţia EFE.

Aleksandar Vucic

"L-am informat pe (ambasadorul rus) Bocan-Harcenko asupra faptului că în Kosovo se realizează o brutală curăţire etnică organizată de (premierul kosovar) Albin Kurti cu sprijinul unei părţi a comunităţii internaţionale", a scris Vucic pe Instagram după întâlnirea cu diplomatul rus.

Preşedintele sârb a descris discuţia cu acesta din urmă drept "foarte importantă" şi i-a mulţumit pentru că a ascultat "solicitările părţii sârbe", fără a detalia.

În acest timp, poliţia kosovară investighează incidentul armat pe care l-a avut duminică cu un grup de indivizi înarmaţi format aparent din sârbo-kosovari şi/sau sârbi, care s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă sârbă din satul kosovar Banjska. Trei persoane din acest grup şi un poliţist kosovar au murit în luptele în urma cărora poliţia kosovară a preluat controlul asupra mănăstirii.

Premierul kosovar Albin Kurti a acuzat imediat Belgradul că a sprijinit acest grup de "terorişti", despre care a mai spus că era format din circa 30 de persoane. Vucic a respins aceste acuzaţii şi a pus incidentul pe seama oprimării membrilor minorităţii sârbe din Kosovo, preşedintele sârb acuzând totodată misiunea internaţională KFOR de pasivitate în faţa acestui incident, citează Agerpres.

Reacţionând faţă de incidentul armat din Kosovo, Comisia Europeană a avertizat luni Serbia că, aşa cum a procedat cu Kosovo, aplicându-i măsuri restrictive din cauza eforturilor insuficiente ale guvernului de la Pristina pentru a diminua tensiunile cu Belgradul, la fel ar putea proceda şi cu acesta din urmă în cazul în care consideră că există motive.

Tensiunile între Belgrad şi Pristina au crescut în luna mai, odată cu alegerile locale boicotate de sârbi în patru municipalităţi majoritar sârbe din nordul Kosovo, alegeri câştigate prin urmare de candidaţii albanezi. De atunci, Bruxellesul şi Washingtonul le-au cerut celor două părţi să organizeze din nou alegeri, dar lipsa progreselor în negocierile de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina a determinat Bruxellesul să adopte sancţiuni împotriva Kosovo.