Procurorii DIICOT se revoltă, după linșajul de pe rețelele sociale, în dosarul lui Viorel Pașca

DIICOT reclamă, joi, declaraţiile cu caracter politic care s-au făcut în ultimele zile cu referire la cazul de la Bihor, acuzând „o intervenţie directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanţa urma să se pronunţe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive“.

Procurorii avertizează că justiţia „nu se face prin comunicate politice sau postări pe reţelele sociale“

Procutorii avertizează că justiţia ”nu se face prin comunicate politice, postări pe reţele sociale sau declaraţii cu miză electorală” şi afirmă că ”un stat democratic nu poate funcţiona dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenţie a justiţiei este tratată ca un atac”.

„În ultimele zile, spaţiul public a fost marcat de o serie de declaraţii cu caracter politic referitoare la o anchetă penală în derulare a DIICOT, privind suspiciuni de trafic de persoane şi exploatarea unor persoane vulnerabile într-un centru din judeţul Bihor. Respingem categoric astfel de afirmaţii, care, sub aparenţa unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un «spectacol», o demonstraţie de forţă sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice”, arată, joi, DIICOT, într-un comunicat de presă.

Declaraţiile făcute în spaţiul public „constituie o intervenţie directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare“

Potrivit procurprilor, declaraţiile făcute în spaţiul public ”constituie o intervenţie directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanţa urma să se pronunţe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”.

„Nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetăţean de a critica o instituţie a statului. Este vorba despre folosirea vizibilităţii politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele şi să se pronunţe asupra solicitărilor formulate de procurori. Este un mesaj de subminare a credibilităţii anchetatorilor şi, implicit, de presiune asupra instanţei chemate să decidă”, mai transmite DIICOT.

Potrivit procurorilor,„este inacceptabil ca, într-o cauză penală gravă, care priveşte suspiciuni de trafic de persoane şi posibila exploatare a unor persoane vulnerabile, dezbaterea publică să fie deturnată de la fapte, victime şi proceduri judiciare către asocieri politice gratuite”.

„Astfel de afirmaţii nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate şi nu contribuie la o dezbatere democratică onestă. Ele inoculează, în schimb, ideea că activitatea DIICOT, o instituţie cu peste 20 de ani în lupta directă cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere. Este tipul de conduită care validează transferarea unor dispute, ce ar trebui tranşate exclusiv în cadrul procedurilor judiciare, către spaţiul public, cu scopul de a eticheta anticipat un act de justiţie drept nedrept, abuziv sau exagerat, înainte ca instanţa să se fi pronunţat”, se mai arară în comunicatul de presă citat.

Miza nu mai este doar comentarea unui litigiu cu implicaţii politice

Procurorii avertizează, însă, că miza „nu mai este doar comentarea  unui litigiu cu implicaţii politice, ci o anchetă penală aflată în curs, privind persoane vulnerabile”.

„Cu atât mai mult, prudenţa şi responsabilitatea discursului public ar fi trebuit să fie obligatorii. Justiţia nu se face prin comunicate politice, postări pe reţele sociale sau declaraţii cu miză electorală. Dacă există nemulţumiri faţă de o măsură procesuală, acestea se discută în faţa judecătorului, pe baza probelor şi a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii şi nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor şi judecătorilor”, arată DIICOT.

Potrivit instituţiei citate, „atacurile tot mai frecvente şi tot mai dure la adresa justiţiei nu sunt un fenomen colateral”: ”Ele sunt profund nocive pentru o societate democratică. Erodează încrederea publică în instituţiile care trebuie să rămână independente de calculul electoral şi lovesc direct în fundamentul statului de drept: separaţia reală, nu doar declarativă, între puterea politică şi autoritatea judecătorească”.

„Un stat democratic nu poate funcţiona dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenţie a justiţiei este tratată ca un atac. O asemenea logică transformă justiţia în teren de confruntare electorală şi pune o presiune nepermisă asupra celor chemaţi să aplice legea”, au adăugat procurorii.

Aceştia reiterează ideea că DIICOT îşi desfăşoară activitatea în cadrul legal, sub controlul instanţelor judecătoreşti.

„Cererile formulate de procurori sunt analizate de judecători independenţi, iar persoanele vizate de anchetă beneficiază de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege. Acesta este cadrul firesc într-un stat de drept. Solicităm, aşadar, tuturor actorilor politici să se abţină de la declaraţii care pot afecta desfăşurarea unei anchete în curs, pot exercita presiune asupra instanţei chemate să decidă asupra măsurilor preventive şi pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituţiilor judiciare”, scriu procurorii în comunicat.

Protejarea independenţei justiţiei nu este o opţiune

Potrivit acestora, astfel de declaraţii, făcute public înainte ca un judecător să se pronunţe în cauză, ”nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate”. „Au legătură cu miza politică şi electorală a momentului, iar justiţia nu trebuie transformată în instrument de luptă politică”.

„Protejarea independenţei justiţiei nu este o opţiune, ci o condiţie esenţială pentru funcţionarea unei democraţii”, a mai transmis DIICOT.

Cazul sutelor de persoane vulnerabile găsite în azile ilegale din Bihor a generat numeroase reacţii în spaţiul public, inclusiv declaraţii politice. Imediat s-a făcut legătura cu premierul interimar Ilie Bolojan, care a condus autorităţi publice din Bihor.

Avocatul lui Viorel Paşca, bărbatul acuzat de DIICOT că a constituit o reţea, a precizat că acesta se declară „categoric” nevinovat.

Apărătorul bihoreanului mai spune că situaţia caselor în care acesta găzduia sute de oameni bătrâni şi bolnavi este cunoscută de aproximativ 20 de ani de către toate autorităţile statului român.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu are nicio legătură cu azilele ilegale din Bihor, dosar deschis de către procurorii DIICOT, şi a subliniat că nu are nicio legătură cu acest caz, adăugând că nu a avut interacţiuni cu reprezentanţii asociaţiei care se ocupă de azile şi că nu i-a vizitat niciodată, scrie stiripesurse.ro.