România nu a susţinut propunerea de Directivă de la Bruxelles care ar fi dezavantajat fermierii
România nu a susţinut propunerea de Directivă de la Bruxelles care ar fi dezavantajat fermierii
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestRomânia nu a susţinut propunerea de Directivă de la Bruxelles, în forma sa iniţială, care ar fi adus fermierilor mai multe restricţii şi le-ar fi impus o povară suplimentară, administrativă şi financiară în procesul de reducere la scară largă a emisiilor de metan şi amoniac, precizează ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Barna Tanczos.
"România nu a susţinut propunerea de directivă de la Bruxelles care ar fi dezavantajat fermierii! În forma sa iniţială, propunerea de directivă ar fi adus fermierilor mai multe restricţii, ceea ce le-ar fi impus o povară suplimentară, administrativă şi financiară în procesul de reducere la scară largă a emisiilor de metan şi amoniac. Deşi în perioada trecută am înaintat multe propuneri de modificare a directivei, dintre care unele au fost incluse în noua versiune, având în vedere că propunerea de directivă modificată conţinea şi prevederi discutabile împotriva fermierilor, România s-a abţinut de la vot şi nu am votat propunerea, deşi aceasta a fost adoptată cu sprijinul majorităţii statelor membre", a notat, vineri, ministrul pe pagina sa de Facebook, citează stiripesurse.ro.
Potrivit sursei citate, printre amendamentele incluse în textul votat de către majoritatea statelor-membre UE, România a reuşit să introducă prevederea conform căreia perioada de tranziţie pentru fermele mari să fie amânată până în anul 2029, iar tehnologiile inovatoare să fie folosite doar la fermele cu peste 600 de vaci. "O altă modificare importantă şi foarte utilă este aceea că, în timpul lucrărilor pregătitoare, a fost posibilă excluderea fermelor extensive din reglementări", completează sursa citată.


Potrivit ministrului Mediului, negocierile ulterioare cu privire la textul Directivei propuse vor începe în procedura legislativă al Uniunii Europene, în trilog între Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.