Semnificaţia Rusaliilor

Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea amintesc Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sf. Luca (Fapte 20, 16). Este menţionată şi în Constituţiile Apostolice, printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberaţi de muncile obişnuite. Despre ea mai amintesc: Sf. Irineu , Tertulian, Origen, canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300), canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie ş.a. Marii predicatori din secolele IV şi V au lăsat o mulţime de panegirice în cinstea acestei sărbători, iar în a doua jumătate a secolului IV, pelerina apuseană Egeria descrie modul cum era sărbătorită pe atunci la Ierusalim. Până către sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh, aşa cum o descrie, de altfel, încă din prima jumătate a secolului IV, Eusebiu al Cezareii. Însă sărbătoarea aceasta a fost fixată, de pe la 400 înainte, în ziua a 40-a după Paşti, cum este sărbătorită până astăzi, Cincizecimea rămânând numai ca Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.

Duminică, 8 iunie, Ierarhul Tomisului va fi prezent la slujba de întronizare a Înalt Prea Sfinţitului Varsanufie în scaunul de Arhiepiscop al Râmnicului. Sfânta Liturghie şi ceremonia de instalare vor avea lor în Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicul Vâlcea. La invitaţia Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, luni, 9 iunie, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi Sfânta Liturghie în satul Botuş, judeţul Suceava, cu prilejul hramului Bisericii parohiale, Sfânta Treime.