REPLICA ONLINE CONSTANTA

19.5° Constanța Lun., 6 Mai 2024
Anul XX Nr. 6721
19.5° Constanța Luni, 6 Mai 2024 Anul XX Nr. 6721
 

Siropul de tuse, cauza deceselor a peste 300 de copii?

Siropul de tuse, cauza deceselor a peste 300 de copii?

Victor ROTARU 25 ianuarie 2023 | 00:00 580

Invocând "niveluri inacceptabile" de toxine în produse, OMS caută mai multe informații despre materiile prime specifice folosite de şase producători din India şi Indonezia pentru a produce medicamentele legate de decesele recente, precum şi dacă firmele le-au obţinut de la aceiași furnizori, a spus persoana respectivă. OMS nu a numit niciun furnizor.

Siropul de tuse, cauza deceselor a peste 300 de copii?

De asemenea, OMS se gândeşte dacă să sfătuiască familiile din întreaga lume să reevalueze utilizarea siropurilor de tuse pentru copii în general. Experţii OMS evaluează dovezile pentru a stabili dacă, sau când, astfel de produse sunt necesare din punct de vedere medical pentru copii, a precizat persoana în cauză.

Decesele copiilor din cauza leziunilor renale acute au început în iulie 2022 în Gambia, urmate de cazuri în Indonezia şi Uzbekistan. OMS a declarat că decesele sunt legate de siropurile de tuse eliberate fără prescripţie medicală pe care copiii le-au luat pentru boli comune şi care conţineau o toxină cunoscută, fie dietilenglicol, fie etilenglicol.

Până în prezent, OMS a identificat şase producători de medicamente din India şi Indonezia care au produs siropurile respective. Aceşti producători fie au refuzat să comenteze ancheta, fie au negat că au folosit materiale contaminate.

"Acest lucru este de cea mai mare prioritate pentru noi, pentru a nu mai vedea decese de copii din cauza a ceva ce poate fi atât de uşor de prevenit", a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Margaret Harris, fără a face alte comentarii.

Agenţia de sănătate a Naţiunilor Unite a declarat luni că şi-a extins investigaţia privind posibila contaminare cu dietilenglicol şi etilenglicol în siropurile pentru tuse la alte patru ţări în care este posibil ca aceleaşi produse să fi fost comercializate: Cambodgia, Filipine, Timorul de Est şi Senegal. A făcut apel la alte guverne şi la industria farmaceutică mondială să lanseze controale urgente pentru a elimina medicamentele de calitate inferioară şi pentru a îmbunătăţi reglementările.

Se aşteaptă ca OMS să comenteze situaţia siropului de tuse în cadrul unei conferinţe de presă care va avea loc în cursul zilei de marţi.

OMS a emis deja alerte specifice pentru siropurile pentru tuse fabricate de doi producători indieni, Maiden Pharmaceuticals şi Marion Biotech, în octombrie 2022 şi la începutul acestei luni. Aceasta a declarat că siropurile lor au fost legate de decese în Gambia şi, respectiv, Uzbekistan, iar alertele au cerut oamenilor să nu le mai folosească.

Uzinele de producţie ale Maiden şi Marion au fost amândouă închise. Maiden încearcă acum să redeschidă, după ce guvernul indian a declarat în decembrie că testele sale nu au descoperit nicio problemă cu produsele Maiden.

Maiden a declarat în repetate rânduri pentru Reuters, inclusiv în decembrie, că nu a făcut nimic greşit, iar directorul general Naresh Kumar Goyal a declarat marţi că nu are niciun comentariu cu privire la acţiunea OMS.

OMS, în colaborare cu autoritatea indoneziană de reglementare a medicamentelor, a emis, de asemenea, o alertă în octombrie cu privire la siropurile pentru tuse fabricate de patru producători indonezieni şi vândute pe piaţa internă. Producătorii sunt: PT Yarindo Farmatama, PT Universal Pharmaceutical, PT Konimex, PT AFI Farma.

OMS a declarat că siropurile au fost contaminate cu dietilenglicol şi etilenglicol, pe care le-a numit " substanţe chimice toxice folosite ca solvenţi industriali şi agenţi antigel care pot fi fatale chiar şi luate în cantităţi mici". Efectele lor toxice includ incapacitatea de a elimina urina, leziuni renale şi moartea.

Decesele au evidenţiat potenţiale lacune în reglementarea globală a medicamentelor utilizate în mod obişnuit, inclusiv supravegherea fabricilor şi a lanţurilor de aprovizionare, în special a celor care produc produse pentru ţările în curs de dezvoltare, care nu dispun de resursele necesare pentru a monitoriza siguranţa medicamentelor, potrivit mediafax.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
16613441819
5/49
386416233
joker
41403415212