Sondaj: Evoluția intenției de vot, pe partide, în ultimii trei ani

Anul 2023 este ultimul an fără „febra” alegerilor. 2024 va fi un an cum rar se întâlnește în politică: toate tipurile de alegeri vor fi organizate în decurs de câteva luni: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Deși problematică din punct de vedere constituțional, nu este exclusă nici varianta unor comasări de alegeri.

Evoluția intenției de vot din ultimii trei ani arată o tendință „conservatoare”, fără să se întrevadă mișcări politice surpriză în perspectiva anului 2024. Asemenea surprize nu sunt însă excluse, având în vedere că în următoarele luni coaliția de guvernare va fi supusă testului „rotativei”, pentru schimbarea premierului. Cât despre „lebede negre”, evenimente neprevăzute care să dea calculele peste cap, ele au devenit o tradiție în România, mai ales înaintea alegerilor prezidențiale.

Sondajele CURS din ultimii trei ani, inclusiv sondajele de tip exit-poll de la alegerile parlamentare din 2020, care au fost aproape de rezultatele de la urne, arată o tendință marcată de principalele evenimentele politice. Înainte de apariția primului sondaj realizat în 2023, situația pe partide se prezintă în felul următor:

PSD - Social-democrații au pornit în 2020 de pe locul 2 în preferințele românilor, după trei ani de guvernare umbrită de scandaluri. PSD a pierdut guvernarea și lucrurile mergeau din rău în mai rău când, paradoxal, partidul a fost „salvat” de pandemie. Nemulțumirile populare s-au reorientat spre PNL, partidul aflat la guvernare, iar ulterior crizele doar s-au adunat. Pe finalul guvernării PNL-USR, social-democrații se apropiau de 40% în intenția de vot. Pe acest de popularitate, PSD a intrat la guvernare alături de PNL, mișcare ce ar fi părut imposibilă cu doar câteva luni înainte. A urmat o ușoară erodare în popularitatea PSD, inerentă statutului de partid de guvernare. Însă strategia de comunicare a partidului, condimentată cu accente populiste, dar și evitarea marilor scandaluri au menținut PSD în jurul procentului de 35%.

PNL - Liberalii au pornit în 2020 de la aproape 40%, venind după anul electorat 2019 în care au reușit să dea a doua oară președintele României. Gestionarea pandemiei de către a Guvernul Orban a erodat însă rapid popularitatea PNL, astfel că partidul a ieșit abia pe locul al doilea la alegerile parlamentare din 2020. Nici guvernarea alături de USR, sub conducerea lui Florin Cîțu, nu a reușit să aducă o redresare a procentelor PNL, astfel că intrarea la guvernare alături de PSD i-a găsit pe liberali sub 20%. Șocul refacerii alianței cu PSD, după ani de război politic, a accentuat prăbușirea PNL, până în ianuarie 2022, când partidul a ajuns la 17% în intenția de vot. A urmat însă o redresare a PNL, pe fondul guvernării generalului Ciucă, în vreme de război, astfel că liberalii au încheiat anul 2022 la 24%.

USR - Evoluția USR a fost una paradoxală. Cu un rezultat bun la alegerile parlamentare din 2020 (deși sub speranțele izvorâte din rezultatul de la europarlamentarele din 2019), USR a intrat la guvernare alături de PNL. O guvernare care s-a remarcat mai degrabă prin scandaluri cu partenerii de la PNL nu a dus totuși la o foarte gravă erodare a popularității USR. Evoluția-surpriză a venit după ieșirea de la guvernare. Contrar „tradiției” ca un partid aflat în opoziție să crească prin critica adusă puterii, USR s-a aflat în ultimul an în cădere liberă. Abia pe finalul anului 2022 se poate observa o ușoară creștere, de la 7% la 9%.

AUR - Partidul lui George Simion, surpriza alegerilor din 2020 (cu 9,1%), a reușit să se mențină la peste 10% în toată perioada de după alegeri. Cu o „nișă” proprie, cu un electorat reorientat inclusiv de la USR, AUR a avut vârfuri de peste 16% în 2022, însă a scăzut spre 12% pe finalul anului, scrie stiripesurse.ro.