Studiu: Noul coronavirus supraviețuiește pe piele 9 ore, de cinci ori mai mult decât virusul gripal

Noul coronavirus rezistă pe piele timp de nouă ore, au descoperit cercetătorii japonezi. Studiul întărește necesitatea respectării uneia dintre măsurile vitale în combaterea pandemiei de COVID-19 și anume spălarea corectă și frecventă a mâinilor.

Noul coronavirus rezistă pe piele mult mai mult timp decât virusul gripal

Transmiterea infecției prin intermediul pielii umane este considerată un factor de risc semnificativ în răspândirea SARS-CoV-2, prin urmare, este esențial să se obțină informații despre stabilitatea (timpul de supraviețuire al) SARS-CoV-2 pe pielea umană pentru a dezvolta abordări care să prevină transmiterea, spun cercetătorii, citează doc.ro.

Cu toate acestea, este periculos să se aplice direct pe pielea unei persoane vii agenți infecțioși, inclusiv SARS-CoV-2. Mai mult, chiar dacă probele de piele pot fi obținute din intervenții chirurgicale, cantitatea de țesut obținută este mică, ceea ce reprezintă un factor de descurajare în construcția de modele pentru efectuarea experimentelor cu reproductibilitate ridicată.

Din cauza acestor limitări, timpul de supraviețuire al agenților extrem de infecțioși pe pielea umană rămâne necunoscut. Pentru a depăși limitările de mai sus, echipa de cercetare a generat un model pentru evaluarea stabilității agenților patogeni pe pielea umană obținută din specimene de autopsie criminalistică. Pielea umană (în special epiderma) se caracterizează printr-o deteriorare mai lentă după deces comparativ cu alte organe, iar pielea colectată poate fi utilizată pentru experimente chiar și la 24 de ore după moarte.

Autorii acestui studiu, publicat în jurnalul științific Clinical Infectious Diseases, afirmă că supraviețuirea pe o durată de nouă ore a SARS-CoV-2, tulpina virală care provoacă boala COVID-19, pe pielea umană, poate crește riscul de transmitere a infecției în comparație cu IAV (virusul gripei A). Agentul patogen care cauzează gripa supraviețuiește pe pielea umană timp de aproximativ 1,8 ore.

Echipa de cercetare a testat pielea colectată din specimene de autopsie, la aproximativ o zi după moarte, și a observat că atât coronavirusul, cât și virusul gripal sunt inactivate în decurs de 15 secunde prin aplicarea etanolului, care este utilizat în produsele de dezinfectare a mâinilor.

Așadar, supraviețuirea mai lungă a SARS-CoV-2 pe piele crește riscul de transmitere a contactului, dar igiena mâinilor poate reduce acest risc. Studiul susține, astfel, orientările Organizației Mondiale a Sănătății pentru spălarea regulată și temeinică a mâinilor pentru a limita transmiterea virusului, care a infectat până în prezent peste 45 de milioane de oameni din întreaga lume de când a apărut pentru prima dată în China la sfârșitul anului trecut.

Igienizarea corectă a mâinilor se face cu apă și săpun sau gel dezinfectant cu alcool

Pentru o igienizare corectă, mâinile trebuie să fie spălate bine cu apă și săpun care să facă spumă multă timp de cel puțin 20 de secunde, prin frecarea palmelor, a dosului mâinilor, a spațiilor dintre degete și zonelor de sub unghii. Spălatul pe mâini este necesar mai ales în următoarele situații:

după ce au fost atinse obiecte pe care pun mâna de obicei foarte multe persoane, cum ar fi barele de autobuz, balustradele, clanțele, întrerupătoarele din spații comune etc.

- după folosirea toaletei

- înainte de a sta la masă.

Ducerea mâinilor nespălate la nas și la gură facilitează transmiterea virusurilor și a bacteriilor care pot provoca boli grave. Dacă în anumite momente nu există posibilitatea de a folosi apă și săpun pentru spălatul pe mâini, se va folosi un gel dezinfectant cu 70% alcool, care, de preferință, să conțină și un agent hidratant pentru piele, cum ar fi aloe vera - de exemplu, Guard X. Pentru o dezinfectare corectă, se aplică în palmă 3 ml de gel dezinfectant, se freacă palmele una de alta mai întâi închise, apoi cu degetele deschise și întrepătrunse și apoi și dosul mâinilor (totul trebuie să dureze 20-30 de secunde).

Situația infectării cu coronavirus la nivel european

În întreaga Uniune Europeană și în Marea Britanie a existat în ultima vreme o creștere considerabilă a infecțiilor cu COVID-19, iar situația actuală reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică, se precizează într-un raport din luna octombrie al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Pe lângă creșterile substanțiale observate în majoritatea țărilor în rândul grupelor de vârstă mai tinere, ratele au crescut și la grupele de vârstă mai înaintate. Pozitivitatea testată raportată a sporit constant din luna august încoace și a arătat o escaladare marcantă în ultimele săptămâni, indicând o creștere reală a ratelor de transmitere virală, mai degrabă decât o creștere a cazurilor raportate, atribuită testării sporite.

Pe măsură ce situația epidemiologică s-a înrăutățit în întreaga regiune, impactul în ceea ce privește presiunea asupra serviciilor medicale și mortalitatea a devenit din ce în ce mai evident. Datele privind internările și ocuparea spitalelor și a unităților de terapie intensivă sunt incomplete pentru majoritatea statelor europene, dar datele disponibile indică faptul că situația se deteriorează, cu tendințe în creștere raportate în cele mai multe țări.

De la 1 martie până pe 18 octombrie 2020, țările europene au raportat peste 5.000.000 de cazuri și peste 200.000 de decese cauzate de COVID-19. În general, ratele de notificare sunt strâns legate de mai mulți factori, printre care rata de testare, care variază între aproximativ 500 și 7700 de teste la 100.000 de locuitori. Pozitivitatea testelor a crescut constant în țările europene începând cu luna august.

Conform ECDC, țările în care rata de infectare și numărul de testări pozitive au crescut îngrijorător, la fel și rata de mortalitate sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia și Marea Britanie.

Deși a avut loc o creștere a nivelului de testare în toate țările, ceea ce a dus inclusiv la identificarea persoanelor asimptomatice sau a celor cu simptome ușoare de COVID-19, această sporire a numărului de teste nu explică imaginea epidemiologică completă din aceste țări. Creșterea simultană a testelor pozitive, care în unele țări a fost însoțită de spitalizări și internări la ATI, indică o situație epidemiologică tot mai gravă, spun specialiștii. Astfel, probabilitatea generală de infectare a populației în aceste țări este foarte crescută.