Sute de angajaţi de la Centrala Nucleară Cernavodă îşi cer drepturile în instanţă! Solicită sporuri de risc!
Sute de angajaţi de la Centrala Nucleară Cernavodă îşi cer drepturile în instanţă! Solicită sporuri de risc!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestZeci de angajați de la Centrala Nuclearelectrica solicită sporuri de 30 % din salariul de bază pentru condiții periculoase de risc! Locurile de muncă din partea nucleară a centralei pe care le ocupă aceștia îi îndreptățesc să beneficieze de acest spor, care se acordă pentru categoria IV de risc radiologic, spun ei.
Mai mult, aceștia mai cer conducerii să le fie acordat dreptul la 10 zile de concediu de odihnă suplimentar ca urmare a desfășurării activității în zone cu risc radiologic. Compania nu este de acord, în contextul în care acest spor, susţine conducerea, ar fi inclus în salariul de bază.
Cât despre cele 10 zile suplimentare de concediu, conducerea spune că, pe lângă concediul obligatoriu, angajații mai beneficiază de încă 5 zile în plus, la care se adaugă între 1 zi și 7 zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă a fiecăruia. Încă din 2016, angajații au acționat în instanță compania angajatoare, aceștia fiind reprezentanți de sindicatul CNE Cernavodă. Numai că, judecătorii nu le susțin cerererile.
Mai mulți angajați ai SN Nuclearelectrica SA, Sucursala CNE Cernavodă, reprezentanți de sindicat, solicită că societatea angajatoare să îi încadreze în condiții speciale de muncă pentru perioadele solicitate de către fiecare reclamant în parte; să plătească fiecăruia în parte sporul pentru condiții periculoase (risc radiologic) în cuantum de 30% din salariul de bază, pentru ultimii 3 ani și să le acorde reclamanților un număr de 10 zile de concediu de odihnă suplimentar ca urmare a desfășurării activității în zone cu risc radiologic.
Aceștia spuns că își desfășoară activitatea în condiții grele de muncă, iar prin Legea nr. 226/2006 li s-a acordat beneficiul de a fi încadrați în condiții speciale începând cu data de 01.04.2001. Locurile de muncă unde își desfășoară activitatea în calitate de operatori nucleari sunt încadrate între acelea prevăzute de Legea nr. 226/2006 anexa 1 pct.2, Ordinul 40 al CNCAN, HG nr.583/2001 și Legea nr. 263/2010.
Art. 1 din mai sus menționată stabilește că, începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr. 1. Iar, conform anexei I pct.2 se nominalizează activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologie III și IV din centrale nuclearoelectrice, unități de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unități de fabricare a combustibilului, unități de tratare și depozitare a deșeurilor radioactive, instalații radiologice și alte instalații nucleare.
Cei aproximativ 70 de angajați susțin în acțiunea lor din instanță, deschisă în anul 2016, că unitatea angajatoare a procedat la acordarea grupei de muncă în condiții speciale, în mod fracționat și discreționar, cu încălcarea legislației în vigoare, deși operatorii care își desfășoară activitatea în zona clasică a centralei (clădirea turbinei, casa pompelor, zona diesele de rezervă, zona chileri, zona transformatoare evacuare putere, zona camerei secundare de comandă) sunt supuși riscurilor radiologice majore.
De altfel, și expertiza contabilă efectuatăd e un expert desemnat de instanță a arătat acest lucru. Acest spor le-a fost acordat pentru o scurtă perioadă de timp, între anii 1999-2000, însă ulterior unitatea angajatoare nu a mai plătit acest spor în mod separat, motivând că acesta a fost inclus în salariu.
În ceea ce privește cererea de acordare a 10 zile de concediu de odihnă suplimentar ca urmare a desfășurării activității în zone cu risc radiologic, angajații spun că în contractele colective de muncă din anii 1998-1999 au fost acordate 12 zile de concediu suplimentar, dar în prezent se acordă numai 3 zile, celelalte fiind compensate în bani.
Societatea a arătat în instanță că sporul pentru condiții periculoase a fost acordat în cuantum diferențiat pe categorii de salariați, astfel cum s-a convenit prin contractul colectiv de muncă încheiat în anul 1999, iar ulterior printr-un act adițional la contractul colectiv de muncă au fost modificate grilele de salarizare, iar acest spor a fost inclus în salariul de bază, astfel încât nu se mai regăsește în contractul colectiv de muncă pentru anii ulteriori, ultimul contract colectiv de muncă înregistrat legal la DMIS a Municipiului București în anul 2009 fiind semnat chiar de către președintele sindicatului, și el solicitant al acestor drepturi. Cât despre cele 10 zile de concediu suplimentar, angajații mai beneficiază de încă 5 zile în plus, la care se adaugă între 1 zi și 7 zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă a fiecăruia, spune CNE Cernavodă.
Tribunalul Constanța a respins cererea angajaților, la sfârșitul anului trecut, iar în prezent, se judecă recursul, la Curtea de Apel. În septembrie, s-a solicitat efectuarea altei expertize contabile, iar la termenul din 5 decembrie a.c., instanța a amânat termenul pentru 27 februarie 2019, pentru a se lua cunoştinţă de raportul de expertiză.
Trebuie precizat faptul că alți peste 700 de angajați își cer drepturile salariale, într-un alt dosar, înregistrat anul trecut. Faţă de obiectul dosarului, SNN menţionează în informarea transmisă către BVB, că toate drepturile salariale cuvenite salariaţilor au fost achitate integral, cu respectarea legislaţiei incidente, inclusiv sumele de bani care fac obiectul acestui litigiu. SNN îşi va apără drepturile în instanţă şi va comunica acţionarilor şi investitorilor evoluţia litigiului.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News