Ungaria 'are şanse mari' să evite recesiunea

Ungaria "are şanse mari" să evite recesiunea, în condiţiile în care ritmul de creştere al economiei ar urma să încetinească anul viitor la 1%, a declarat luni ministrul de Finanţe, Mihaly Varga, la un forum de afaceri, transmite Reuters.

Mihaly Varga

Chiar dacă avansul economiei va încetini anul viitor, ritmul de creştere va accelera din nou din semestrul doi din 2023, a dat asigurări Varga, citează Agerpres.

Acesta a adăugat: "Conform calculelor noastre, creşterea economiei ungare va fi anul acesta de aproximativ 4,5%. Nivelul ridicat al investiţiilor şi piaţa solidă a forţei de muncă continuă să sprijine economia, deşi nivelul ridicat al consumului ar urma să se atenueze din cauza inflaţiei ridicate".

Oficialul ungar a explicat că "nu se observă efecte negative ale războiului asupra datelor privind piaţa muncii. Cererea pentru angajaţi a rămas solidă şi în trimestrul trei din 2022".

"Spre deosebire de alte state membre UE, Ungaria are şanse mari să evite recesiunea, cu un avans al economiei de aproximativ 1%, urmând ca în 2023 sau în 2024 să revenim la ritmul anterior de creştere, de aproximativ 4%", a declarat ministrul de Finanţe,

Acesta şi-a exprimat speranţa că se va înregistra din nou excedent bugetar în octombrie, după un plus de 181 miliarde de forinţi în septembrie, în urma măsurilor Guvernul de a ţine sub control cheltuielile.

De asemenea, Varga şi-a exprimat încrederea că până la finalul anului s-ar putea ajunge la un acord de finanţare cu Uniunea Europeană. Forintul s-a depreciat la un nivel record faţă de euro, din cauza disputei Budapestei cu liderii UE privind problemele legate de statul de drept, care blochează acordarea fondurilor europene. De asemenea, în septembrie rata anuală a inflaţiei în Ungaria a urcat la nivelul record de 20,1%, de la 15,6% în august.

Separat, Institutul Central de Statistică (KSH) a anunţat că salariul mediu brut în Ungaria a crescut în ritm anual cu 16,5% în august, după un avans de 15,3% în iulie.

Creşterea salariilor a fost alimentată de majorarea salariului minim, precum şi de majorările salariale programate anterior şi de majorările salariale suplimentare, a informat KSH.

Conform Eurostat, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro).