Zgonea, despre DNA: "Noi nu putem să desfiinţăm sistemul de justiţie!"

Preşedintele Camerei Deputaţilor comentează "declaraţiile emoţionale" ale şefului CJC, Nicuşor Constantinescu

România are nevoie de un cod al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese în care să fie stabilit foarte clar ce obligaţii morale, etice şi legale au aspiranţii la funcţiile de demnitate publică, anunţă preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este unul dintre principalii vectori de credibilitate la nivelul Uniunii Europene pentru România şi face parte din sistemul de justiţie. Astfel, "baronii locali" nu pot să desfiinţeze sistemul de justiţie. "Declaraţii emoţionale" ale preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, privind desfiinţarea DNA, pe fondul unei telejustiţii, nu fac bine României şi creează impresia că ţara noastră poate oricând să facă paşi înapoi, consideră preşedintele Zgonea. Preşedintele Camerei Deputaţilor crede foarte mult în sistemul de justiţie actual din România, iar la alegerile europarlamentare, USD mizează pe un scor de 35%. "Cred că putem să-l atingem. Asta ne-ar permite la o redistribuire să ajungem în jur de jumătate, să ajungem la 14-16 mandate de europarlamentar", a explicat reprezentantul Guvernului Ponta III într-un interviu acordat reporterilor "Replica".

Reporter: Cu ce credeţi că sunt diferiţi reprezentanţii USD în ofertele lor politice faţă de alte partide care candidează la Parlamentul Europei sau alţi candidaţi independenţi?

Valeriu Zgonea: Onoare, cinste, profesionalismul oamenilor care i-am pus pe listă, pregătire profesională şi conexiuni europene care ne permit să luăm decizii. Faptul că ştim să lucrăm în echipă, faptul că am performat în guvernare, numai în zona de fonduri europene am atras în doi ani de patru ori mai multe fonduri decât a reuşit Traian Băsescu în guvernarea Boc. El a strâns în cinci ani 1 miliard, iar noi în doi ani am adus 4 miliarde. Asta înseamnă performanţă, oameni tineri. Ministrul Finanţelor a terminat cu o medie ridicată la una dintre cele mai renumite universităţi din lume şi prima idee a fost aceea de a analiza cele 300 de taxe, parataxe şi impozite din România care presează pe cetăţenii români, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt persoane juridice. A identificat 70 de taxe pe care vrea să le elimine şi stă cu fiecare minister de dimineaţa şi până seara până găseşte soluţia, pentru că ne costă foarte mult aceste taxe. Au fost inventate degeaba, de guvernele de dreapta, doar pentru a proteja nişte afaceri. Aşa au crezut că trebuie să facă, să demonstreze de ce nişte oameni trebuie să lucreze la stat. Noi trebuie să facem un stat bine pregătit, flexibil, deschis, amabil cu antreprenorul român, astfel când el vine la stat să simtă că îl ajută să-şi desfacă o afacere. Atunci când vine să plătească taxele, el să simtă că plătind taxele are drumuri mai bune, infrastructură mai bună, acces la un sistem de sănătate mai bun, acces la un sistem de învăţământ performant pentru familia lui. Dacă el nu simte asta, nu va merge niciodată să-şi plătească taxele. De fapt aceasta este diferenţa dintre stânga şi dreapta. Stânga creează valoarea adăugată şi o distribuie cu cei care a lucrat, fie că sunt antreprenori, fie că sunt oameni care lucrează pentru un antreprenor. Dreapta îi consumă (banii -n.r.) pe proiecte megalomanice care niciodată nu vom şti ce se întâmplă cu ele. În Europa, în ultimii zece ani, noi am pierdut din competitivitate mondială din cauza unor guverne şi a unor comisii de dreapa care nu au fost în stare şi care acum se laudă cu un singur lucru: "Am fost coerenţi şi uniţi". Noi oricum suntem coerenţi şi uniţi toţi europenii. Pentru noi este important să facem locuri de muncă în Europa, şcolile noastre să fie în top 500 în index Shanghai, să avem cele mai performante produse care le vindem în afara Europei, să fim pol de competitivitate mondial. O zonă cu 250-300 de milioane de locuitori nu poate să rămână principalul motor al economiei globale dacă nu investeşte în competitivitate. Când ai un şomaj de până la 50% în rândul tinerilor în Spania, Grecia sau Italia, nu te poţi lăuda că această guvernare de dreapta a fost extraordinară. În România, dacă nu mă înşel, când am preluat noi guvernarea, şomajul în rândul tinerilor era undeva în jur de 30%. Noi scoteam foarte mulţi tineri şomeri. Statul plătea să pregătească aceşti tineri şi mai plătea încă o dată după ce ieşeau după băncile facultăţii şi ale liceului. Trebuie să schimbăm această paradigmă.

Rep.: Pe ce scor mizează USD la alegerile europarlamentare?

V.Z.: Noi am avut o discuţie în cadrul partidului, iar scorul pe care mizăm este de 35% şi cred că putem să-l atingem. Asta ne-ar permite la o redistribuire să ajungem în jur de jumătate, să ajungem la 14 - 16 mandate de europarlamentari.

Rep.: Aţi declarat recent că nu vă doriţi ca Parlamentul României să fie "un generator de limbaj violent" şi aţi cerut parlamentarilor să nu se jignească în campania electorală. Cum este 2014 din punct de vedere politic, calm sau agitat, în contextul alegerilor europarlamentare şi apoi a celor prezidenţiale?

V.Z.: Eu sper să fie un an calm, dar anumiţi actori politici vor avea tendinţa de a inflama zona publică, pentru că ei trăiesc din acest mod de a comunica, de a jigni, de a enerva pe cei din jurul lor, de a crea o apă tulbure. Sunt marinari care le place să meargă numai în ape tulburi. Asta este viaţa lor, aşa s-au pregătit. Pentru noi este important să fie o zonă stabilă, să arătăm că am evoluat profesional şi din punct de vedere al capacităţii de a înţelege ce înseamnă cetăţean european. Dacă noi dăm acest semnal de dezbatere publică fără jigniri, de capacitate de a comunica între actori şi relevanţi politici, automat Europa va avea mai multă apreciere asupra noastră.

Rep.: Cum răspundeţi dumneavoastră criticilor preşedintelui Traian Băsescu pe tema Portul Constanţa, în contextul în care administraţia locală a solicitat încă un pachet de acţiuni de la

administraţia Portului?

V.Z.: Nu ştiu ce relevanţă are opinia preşedintelui. Nu este un actor executiv, nu are responsabilităţi în această zonă. Pe cale de consecinţă, domnia sa ar trebui să-şi vadă limitele mandatului, să se ocupe de politica externă, de securitatea României, de tema euroatlantică, de ce se întâmplă în Ucraina, să aibă o poziţie mai fermă, să fie un actor relevant la nivelul Uniunii Europene şi să prezinte Parlamentului ce tot discută pe la Consiliile europene, pentru că este singurul preşedinte din Europa care nu informează Parlamentul cu privire la deciziile care le-a luat şi care ne influenţează viaţa la Bruxelles. În rest, această temă cu privire la soarta Portului Constanţa trebuie să o lăsăm în mâna executivului naţional, votat de către Parlament, iar împreună cu administraţia locală trebuie să găsească cea mai bună formulă ca acest port să fie unul puternic aşa cum este şi astăzi, al patrulea port din Europa. Portul poate să fie un motor de creştere economică nu numai pentru zonă (Constanţa -n.r.), ci pentru toată România.

Rep.: Dar în cazul accizei la carburanţi?

V.Z.: Un om care a pus o acciză la carburant de 14 eurocenţi la momentul respectiv şi ne-a pus nişte tăbliţe cu "Aici sunt banii dumneavoastră!" - dacă vă mai aduceţi aminte - şi care n-a fost în stare să facă nici o autostradă în România, un om care a luat 100 de mii de dolari din bugetul statului român când a fost ales primar al municipiului Bucureşti şi a promis că în primul său mandat de primar va face rocada Bucureştiului şi suntem în 2014 şi ea nu s-a terminat, dar el a mâncat bani, nu cred că are dreptul să vorbească despre această chestiune. Aceşti bani sunt duşi direct către investiţii. Dacă vrem ca mâine, poimâine şi răspoimâine să plătim mai puţin de un bilet de transport auto sau să nu se mai ducă maşinile transportatorilor sau maşinile noastre în service mai des atunci trebuie să investim azi în infrastructură. Această taxă este pentru dezvoltarea României. Nu este nici pentru mine, nici pentru dumneavoastră, ci pentru a crea drumuri mai bune, să ai o liberă circulaţie a forţei de muncă, a serviciilor şi a bunurilor între localităţi. Atunci lucrurile acestea veţi vedea că nu afectează nici populaţia, dar poate să-mi genereze mie la bugetul de stat o sumă care să o duc în investiţii. Nu fac telegondole. Să-i spuneţi domnului preşedinte că nu facem telegondole.

Rep.: Ce soluţii vedeţi dumneavoastră în legătură cu "puzderia" de aleşi locali care au probleme cu DNA, ANI, mă refer la edilii care au explicat cu subiect şi predicat de ce cred ei că sunt "victime ale sistemului", ca de exemplu edilii care fac parte din AGA ale unor regii de interes regional, respectiv cazurile Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu?

V.Z.: Sunt două teme diferite aici. Într-una dintre ele legea specifică foarte clar şi este neinterpretabilă şi deciziile au fost clare în instanţă şi poate că vor pierde mandatele, iar în alte zone este o interpretare a legii că nimeni nu are curaj să o modifice. Eu am repetat şi repet în continuare faptul că România are nevoie de un cod al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese în care să stabilim foarte clar care sunt obligaţiile morale, etice şi legale pentru cei care vor să candideze pentru funcţiile de demnitate publică, astfel încât să se uite cu multă atenţie înainte de a candida. Trebuie să stabilim şi în Legea 215 care sunt zonele de incompatibilitate şi care sunt zonele de conflict de interese. În acest moment, ambiguitatea aceasta permite instanţelor să ia decizii diferite la Craiova sau în altă parte. Deci nu există o coerenţă din acest punct de vedere. Eu cred că un cetăţean al României care a fost ales primar al unui municipiu sau preşedinte al Consiliului Judeţean trebuie să aibă acces direct la resursele financiare care se distribuie acolo, pentru că el răspunde în faţa cetăţenilor şi trebuie să fie parte a tuturor acestor consilii. Dar dacă el influenţează, dacă dă dispoziţie să câştige o anumită companie licitaţia, dacă schimbă un caiet de sarcini, dacă direcţionează resurse în altă parte, atunci să fie judecat, dar nu poţi să judeci un om pentru că este parte a unui Consiliu de Administraţie, unde el, primar, şi Consiliul Local au investit 100% resursele finaciare. Trebuie să vadă ce se întâmplă acolo.

Rep.: Preşedintele CJC a reluat cererea desfiinţării DNA, iar primarul Bacăului a ameninţat că intră în "grevă de semnătură". Cum vedeţi dumneavoastră lucrurile?

V.Z.: Eu cred că este o abordare greşită. Direcţia Naţională Anticorupţie este, dacă vreţi, unul dintre principalii vectori de credibilitate la nivelul Uniunii Europene pentru România şi face parte din sistemul de justiţie. Noi nu putem să desfiinţăm sistemul de justiţie. Astfel de declaraţii emoţionale bănuiesc nu fac bine României şi creează impresia că România poate oricând să facă paşi înapoi. Ori România nu mai poate să facă paşi înapoi. Fiecare instituţie trebuie să aibă instrumentele sale clare, concise şi fiecare trebuie să lucreze în parametrii săi. Bănuiesc că este o reacţie emoţională pe care cei doi colegi ai mei au făcut-o din cauza unei telejustiţii din ultimii ani. Eu nu sunt jurist de meserie, dar cred foarte mult în acest sistem de justiţie din România şi am încredere că justiţia din România ştie să facă dreptate şi fără să o facă la televizor.

Rep: Referitor la suma alocată Camerei Deputaţilor, ce măsuri aţi luat sau aveţi în vedere să luaţi pentru diminuarea cheltuielilor?

V.Z.: Cheltuielile în Parlamentul României din Camera Deputaţilor sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Noi cheltuim în jur de 60 de milioane de euro cu deputaţii. Este adevărat că în acest mandat sunt cu 78 de parlamentari mai mulţi decât ar trebui. Deci avem colegii în care avem câte trei parlamentari. Vă dau un exemplu. Asta ar însemna ca şi când lângă Radu Mazăre aţi mai avea doi primari care au pierdut alegerile, dar sunt acolo.

Rep: Dar generează costuri foarte mari şi de aceea vă solicităm să faceţi precizări pe această temă...

V.Z.: Nu. Generează costuri o lege strâmbă. Dar costurile pe parlamentar în România sunt dintre cele mai mici din Europa. Salarizarea indemnizaţiilor este cea mai mică. Suma forfetară alocată cheltuielilor cu cabinetele parlamentare este una dintre cele mai mici. Ceea ce trebuie să facem este să asigurăm o transparentizare şi o predictibilitate a procesului legislativ, iar parlamentarii trebuie să înţeleagă că au trei obligaţii: să fie prezenţi în Comisiile Parmanente, să fie prezenţi în Plenul Camerei Deputaţilor şi la sfârşit de săptămână să fie prezenţi în Circumscripţia Electorală. Dacă acestea trei nu sunt îndeplinite, atunci credibilitatea Parlamentului scade, iar Parlamentul este principala instituţie democratică a României. În jurul ei s-au construit toate celelalte. De aceea trebuie să creştem încrederea cetăţenilor în Parlamentul României. Iar modelul pe care eu l-am adoptat a fost unul prin care am tăiat din anumite resurse financiare alocate parlamentarilor şi nu cred că ei mă iubesc foarte mult pentru chestia asta. Le-am tăiat resursele financiare pentru reparaţia maşinilor şi astfel 60% dintre ei au predate maşinile. Am spus că 2.000 de euro/lunar să stai la hotel este foarte mult pentru un stat care are datorii şi care vrea să creeze locuri de muncă. Acum stau foarte bine şi cu 800-900 de euro în acelaşi hotel. Deci, vedeţi, începem să reducem cheltuielile, să fim solidari cu oamenii, să arătăm că şi noi putem să ne tăiem din cheltuielile noastre. Eu am avut anul trecut, cu toate aceste tăieri, o reducere de cheltuieli de 10 milioane de RON la Camera Deputaţilor, pentru pima data în ultimii 14 ani şi am putut să fac şi anumite cheltuieli de îmbunătăţire a activităţii mele în anumite zone care generau costuri ridicate de întreţinere. Din punctul acesta de vedere, dacă ştii să faci un leadership foarte bun, poţi să faci şi un management foarte bun.

Rep: Legat de activitatea prlamanentară, spuneţi-ne pe scurt ce proiecte importante sunt în momentul de faţă în dezbatere?

V.Z.: În momentul de faţă abia am votat Legea Insolvenţii şi am votat o Lege pentru persoanele cu handicap prin care să simtă că sunt cetăţeni europeni şi români şi nu sunt discriminaţi. Avem în lucru Legea Zootehniei, Codul Sivic, care este extrem de important pentru România în acest moment. Am votat două legi pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii. De fapt, un pachet de trei legi, pentru garanţii de stat, stimularea Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, motorul oricărei economii europene şi automat protecţia celor care angajează peste 20 de persoane în această zonă. Este un triunghi de stimuli care este extrem de important pentru a genera locuri de muncă.

Rep: Ce vă doriţi pentru anul 2014, în plan politic şi personal? Dar din punct de vedere economic şi social?

V.Z.: În plan politic îmi doresc ca această instituţie pe care o conduc să ajungă la un scor de încredere respectabil în România. Îmi doresc ca această alianţă PSD, UNPR, PC, să câştige alegerile prezidenţiale şi să arătăm că România este capabilă să aducă un preşedinte cu un alt model mai apropiat de ceea ce aspirăm cu toţii, unul care să fie mediator, care să fie garantul Constituţiei şi care să poată să susţină un dialog cu toate celelalte instituţii fundamentale. Îmi doresc prosperitate pentru români. Dacă românii au prosperitate, automat toată lumea are satisfacţia lucrului împlinit.

Rep: Vă mulţumim pentru interviul acordat şi vă rugăm să transmiteţi un mesaj alegătorilor.

V.Z.: Îi rog pe constănţeni sau pe cei care citesc jurnalul dumneavoastră să vină pe 25 mai la vot. Să gândească faptul că acest vot este important pentru el, pentru familia lui, pentru ceea ce se întâmplă în România în următorii şase ani, dar noi vrem să avem prosperitate la noi acasă, să aducem o Europă la noi în România şi să nu uite că Partidul Social Democrat întotdeauna, atunci când a fost la guvernare, în diferite zone, şi-a onorat promisiunile, a fost serios şi a generat prosperitate pentru familiile tuturor.

Alexandra VASILE