Ziua Marinei Române a fost sărbătorită prima dată în anul 1902 - iată ce evenimente au fost organizate la acea vreme!

Documentele atestă că Sfânta Maria a devenit patroana spirituală a marinarilor în anul 1902, sau cel puţin atunci a fost sărbătorită pentru prima dată la Constanţa Ziua Marinei Române.

"Organizarea festivităţilor dedicate Zilei Marinei Române datează în mod oficial din anul 1902, după cum relevă documentele din patrimoniul Arhivelor Naţionale Constanţa", a declarat, pentru "Replica", Virgil Coman, directorul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Constanţa. Primăria a organizat adevărate serbări atât pe apă cât şi pe uscat pe care le considerau "demne de văzut". Întreceri sportive, scenete, serate cu tematică istorică, baluri, toate veneau să întregească sărbătoarea Sfintei Marii. În anul 1902 sărbătoarea era denumită "Serbarea zilei de 15 August "Sfânta Maria" patroana marinarilor", iar în programul organizat cu acest prilej erau: "Regate", "Alergări", "serate Veneţiene", "Mare bal pe apă", "Bărci alegorice", "Descoperirea Americei", "Naufragiul Medusei", "Corabia Argonauţilor" ş.a.m.d. Din documentele păstrate în arhivele constănţene se poate deduce uşor că Primăria din Constanţa făcea o adevărată campanie de mediatizare a evenimentului, trimiţând celorlalte primării importante din ţară câte 20 de exemplare în care era publicat programul în amănunt al serbării, cu rugămintea de a fi afişate în locuri publice, pentru a putea fi văzute de oricine. Începând din 1902 serbările au continuat în fiecare an, chiar şi în plină criză economică sau după terminarea acesteia. În anul 1933 autorităţile marcante ale vremii în frunte cu regele erau invitaţi să participe la serbările organizate de Primăria Constanţa. Serbarea se desfăşura după un program prestabilit, iar fiecare detaliu era foarte bine pus la punct. La coborârea din vagon oaspeţii aleşi erau întâmpinaţi cu onoruri de o companie de Marină prin muzică şi arborarea drapelului. Începând de la ora 9.00 autorităţile invitate erau îmbarcate la bordul unei nave denumită "Constanţa", după care urma îmbarcarea regelui. Odată îmbarcaţi, nava pleca în larg pentru a ancora în apropierea farului Carol, în mijlocul careului format de canoniere şi distrugătoare. Navele ancorate în larg făceau salutul reglementar în momentul în care nava "Constanţa" se apropia de acestea. Urma un serviciu religios oficiat la bordul navei, după care era scufundată o coroană în mare. Apoi navele plecau în larg iar Grupul de Distrugătoare şi Canoniere defilau în linie. Prânzul, dat în onoarea regelui, era luat la Cercul Militar şi încheia seria evenimentelor de dimineaţă. După-masă, începând cu ora 16.00, erau programate alte evenimente cum ar fi : serbări nautice în port, Regate, concursuri de înot cu premii, care erau organizate de Divizia de Mare, Liga Navală şi Societatea Regina Elisabeta. În cadrul aceluiaşi eveniment din anul 1933 a fost inaugurată Gara Maritimă din Portul Constanţa. Seara era încheiată cu Balul Marinei la Cercul Militar care era dat cu scopul de a strânge fonduri necesare ridicării monumentului eroilor marinari. Chiar şi în plin război, în anul 1942, sărbătoarea denumită deja "Ziua Marinei"şi devenită zi tradiţională era organizată de Liga Navală Română în colaborare cu Direcţia Administraţiei de Stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În primul rând era oficiat un serviciu divin de pomenire în toate bisericile din ţară pentru marinarii eroi căzuţi la datorie şi erau rostite cuvântări prin care se glorificau faptele de arme pe ape din timpul războiului. În unele localităţi aveau loc şi demonstraţii cu caracter nautic, conferinţe şi reprezentaţii cinematografice. Organele militare, culturale şi ecleziastice ale vremii şi-au dat concursul pentru o cât mai frumoasă şi impunătoare organizare, cerută de importanţa zilei şi de vitejia marinarilor români, în special a acelora care şi-au pierdut viaţa pentru patrie. Anul următor sărbătorirea Sfintei Marii a semănat cu cea din anul 1942. România se afla încă în plin război. De dimineaţă era oficiat un serviciu divin de pomenire în toate bisericile din ţară pentru marinarii eroi căzuţi la datorie. De asemenea puteau fi văzute manifestări publice care glorificau faptele de arme împlinite de marinarii români în timpul războiului, iar în unele localităţi aveau loc şi demonstraţii cu caracter nautic, conferinţe şi reprezentaţii cinematografice. Informaţiile provin din documentele fondului arhivistic Primăria Constanţa aflat în patrimoniul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Constanţa: dosar 9/1902, fila 52, dosar 17/1933, fila 113, dosar44/1942, fila 89, dosar 39/1943, fila 69.

Marieta ŞTEFAN