CAMMORA. România a fost la un pas de a deveni GROAPA DE GUNOI A EUROPEI! - VIDEO

Ne-a trecut glonţul pe lângă ureche; situaţia e încă sensibilă

România nu are o legislaţie fermă, care să interzică importul, depozitarea şi distrugerea deşeurilor din alte ţări, aşa că oamenii de afaceri din alte state au speculat, pe bună dreptate, situaţia. De fapt, presa de pe întreg mapamondul a vuit despre planul mafiei de a exporta deşeuri în ţări considerate slab dezvoltate sau prost puse la punct în ceea ce priveşte protecţia mediului. Un demers al acestor afacerişti a fost însă stopat la Năvodari – vorbim despre celebra groapă de deşeuri pe care dorea să o înfiinţeze Ecological Center SA Năvodari, societate patronată de italianul Roberto Vincentelli.

Cazul, pe care unii încearcă să îl minimalizeze ca relevanţă, a devenit însă de referinţă în cadrul reuniunilor organizate la nivel european. Dosarul instrumentat de procurorul Teodor Niţă de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a fost prezentat, ca exemplu de bune practici în domeniul aplicării legislaţiei şi combaterii poluării, şi la Academia de Drept European de la Trier, Germania, unde periodic au loc seminarii de instruire şi de schimb de experienţă pentru magistraţii din întreaga Europă.

Înainte de a face o scurtă prezentare şi o readucere aminte a detaliilor din acest dosar cunoscut ca dosarul „Deşeurile Europei”, este interesant de precizat că, din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe naţiuni au instituit legi drastice prin care se încearcă repararea distrugerilor anterioare cauzate de poluări necontrolate şi pentru a preveni viitoare dezastre. Spre exemplu, în SUA a fost instituite Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970), Actul pentru Apa Curată (Clean Water Act - 1977), Actul pentru Apă Potabilă Curată (Safe Drinking Water Act - 1974), Actul pentru Controlul Substanţelor Toxice (Toxic Substance Control Act – 1976) şi Actul pentru Conservarea şi Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976). Mai mult, după anul 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curăţarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deşeurilor.

Aceste date sunt la îndemâna oricui: pe Internet, ele fiind deseori folosite inclusiv de elevii de liceu din România pentru diverse referate pe teme de mediu. Aşadar, în teorie, nu e ceva nou, în practică însă, mai precis în domeniul legislaţiei şi aplicarea acesteia, suntem cu mult în urma SUA sau a oricăror state europene. Aşa se face că New York Times nota, referindu-se la situaţia din Europa: „În Italia dar şi în întreaga Europă, problema gunoiului este extrem de gravă, factorii de decizie şi oamenii de afaceri - în respectarea interesului naţional şi al dorinţei de profit acţionând pentru gestionarea acesteia, fie prin măsuri de depozitare legitimă, fie precum în cazul de faţă prin crearea de facilităţi în ţări nepregătite în scopul exportării gunoiului în acestea.

Este foarte cunoscut faptul că problema gunoiului generează dezbateri sociale locale şi internaţionale, costurile de depozitare şi asertizare fiind imense, cu excepţia României, unde sunt derizorii” – se arată în articol, care a fost preluat şi în prezentarea dosarului „Deşeurile Europei”. Mai exact, pe fondul problemei din Italia, legată de gestionarea deşeurilor de orice tip, afaceriştii italieni au văzut în România o „gură de aer”: cantităţi enorme de deşeuri urmau să fie exportate în România, pe bani puţini. Italienii scăpau de gunoaie, cu cheltuieli mici, urmând ca România să „înghită” poluarea altora. O zonă care se pregătea să adăpostească deşeuri a fost Năvodari, în acest sens Ecological Center SA Năvodari demarând demersurile pentru construcţia unei gropi de gunoi.

Grăbiţi să pună cât mai rapid pe roate această afacere, reprezentanţii Ecological şi cei ai Primăriei oraşului Năvodari comit câteva greşeli, mai exact încearcă să sară peste anumiţi paşi legali în vederea aprobării construirii unei astfel de gropi de deşeuri. Ulterior, se schimbă conducerea Primăriei Năvodari, iar întregul demers este blocat, motiv pentru care investitorul Ecological se adresează organelor de urmărire penală. Însă, acest fapt a condus la efectul advers: proiectul nu a fost deblocat, întrucât procurorii au primit şi alte sesizări, stabilind că au fost comise abuzuri în eliberarea anumitor documente ce ar fi sprijinit înfiinţarea centrului de deşeuri.

Cronologia sesizărilor depuse în atenţia procurorilor în cazul centrului de deşeuri de la Năvodari

În perioada martie 2010 - martie 2011 sunt formulate o serie de plângeri şi denunţuri la organele de urmărire penală din judeţul Constanţa, după cum urmează: 16.03.2010 – SC Ecological Center SA Năvodari depune la D.N.A. - S.T. Constanţa plângere penală împotriva primarului oraşului Năvodari (la acea dată) Nicolae Matei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în forma art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, cauză ce este declinată şi reînregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa;

15.04.2010 – Roberto Vincentelli, cetăţean italian - administratorul societăţii de mai sus depune la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa o nouă plângere penală, prin prisma infracţiunii de propagandă xenofobă, prev. de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002; instigare la discriminare, prev. de art. 317 Cod penal şi instigare publică şi apologia infracţiunilor, prev. de art. 342 alin.2 Cod penal;

25.06.2010 – Roberto Vincentelli a depus alte două plângeri penale împotriva primarului Nicolae Matei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 246-248 Cod penal;

11.11.2010 – Nicolae Matei, primarul oraşului Năvodari la acea dată, depune la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa o plângere penală împotriva lui Roberto Vincentelli pentru dare de mită şi şantaj, conform art. 255 şi art. 194 Cod penal;

16.03.2011 – Nicolae Matei depune o plângere împotriva persoanei juridice SC Ecological Center SA pentru săvârşirea infracţiunilor de fals şi uz de fals, prev. de art. 289 Cod penal şi art. 291 Cod penal şi împotriva fostului primar al oraşului, Tudorel Calapod, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000.

Toate plângerile au fost reunite în cadrul dosarului nr. 437/P/2011.

Certificate de urbanism, emise cu încălcarea legii

Din dosar se desprind următoarele elemente: SC Ecological Center SA a fost înfiinţată în anul 2002, sediul social fiind stabilit în incinta curţii societăţii afiliate SC Marway Fertilchim SA, respectiv Năvodari, str. Principală nr. 1, ambele fiind administrate de cetăţeanul italian Roberto Vincentelli. La solicitarea Sc Ecological Center SA, autoritatea locală din Năvodari a emis trei certificate de urbanism, după cum urmează: certificatul de urbanism nr. 715/10.08.2004, aparent semnat de primarul Ion Dobre, care, însă, îşi încheiase mandatul în luna iunie 2004.

În respectivul document se prevedeau condiţiile necesare edificării unui centru de gospodărire deşeuri industriale preconizat iniţial pe o suprafaţă de 40.000 mp. pentru ca în cele din urmă suprafaţa să ajungă la 30 hectare. Un alt certificat de urbanism, cu nr. 719 din 14.12.2005, a fost eliberat de primarul în funcţie, Tudorel Calapod, arhitectul şef Dumitru Mitran şi secretarul Diana Buzea, la care se adaugă certificatul de urbanism nr. 718 din 20.12.2007, eliberat de aceleaşi persoane. Însă, analizând toate documentele, procurorul care a instrumentat dosarul a constatat că există mai multe elemente de nelegalitate în emiterea certificatelor mai sus menţionate, şi anume: inserarea de către emitent în mod intenţionat la rubrica titularului dreptului de proprietate a SC Ecological Center SA Năvodari, deşi acesta aparţinea SC Marway Fertilchim SA, lipsa avizului conform de la Autoritatea Aeronautică Civilă; lipsesc fişele tehnice; certificatele de urbanism au fost emise fără să existe PUZ care să prevadă respectivul gen de activitate şi amplasamentul la asemenea înălţime; amplasarea centrului de depozitare la mai puţin de 1000 metri de locuinţe şi de Marea Neagră etc. Nu în ultimul rând, procurorul sesizează că întregul demers (de înfiinţare a gropii care ar fi permis Italiei, dar nu numai, să exporte şi să depoziteze deşeuri în România) este în contradicţie cu o hotărâre a Consiliului Local Năvodari, care interzicea, în mod expres, tocmai amplasarea unui depozit de deşeuri pe raza localităţii!

Groapa de deşeuri urma să „adăpostească” 6.000.000 tone deşeuri toxice, dintre care 200.000 tone cianuri

În instrumentarea cauzei, procurorul a stabilit că a fost comis un abuz în serviciu, prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 rep., cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal – constând în emiterea de documente oficiale, cu încălcarea art. 61 alin.2 şi art. 63 alin.5 lit.a,f,g din Legea nr. 215/2001, respectiv a trei certificate de urbanism, acte care nu cuprind cerinţa de a avea toate avizele şi autorizaţiile necesare, precum şi de a ignora dispoziţiile H.C.L. nr. 37/2005 şi nr. 35/2007, privind interzicerea amplasării pe teritoriul U.AT. Năvodari a depozitului de deşeuri toxice şi periculoase, acte abuzive săvârşite în scopul creării pe această cale unui avantaj către SC Ecological Center SA pentru a obţine autorizaţia de construcţie a unui depozit de gunoi ilegal, care urma să conţină 6.000.000 tone deşeuri toxice, dintre care 200.000 tone cianuri. Toate aceste date, consemnate în rechizitoriul intrumentat de procuror, au condus la trimiterea în judecată a mai multor persoane, între care fostul primar Tudorel Calapod, respectiv condamnarea acestuia.

România, piaţă „ieftină”: preţul pe tonă /deşeu este sub limita a 20 euro! Cât este în Italia!

Dincolo de încălcarea legii şi tragerea la răspundere a celor implicaţi, dosarul a devenit cunoscut la nivelul forurilor europene şi prin impactul legat de protejarea mediului. Aşa se face că acest dosar a fost prezentat de către Ministerul Public din România, la Academia de Drept European de la Trier, şi prin evocarea următoarelor elemente: demersurile efectuate pentru eliberarea primelor două certificate de urbanism nu au fost continuate, întrucât Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi a refuzat eliberarea acordului solicitat; reconsiderarea poziţiei SC Ecological Center SA - în contextul intrării României în UE la 01.01.2007, s-a observat a fi în strânsă legătură cu conştientizarea potenţialului imens al acestor afaceri cu gunoi, în condiţiile în care la Năvodari urmau să fie depozitate deşeuri din întreaga Europă. De asemenea, se mai observă că în România preţul pe tonă /deşeu este sub limita a 20 euro, iar în Italia, comparativ, rareori coboară sub 350 euro /tonă. Dacă proiectul nu ar fi fost stopat, din considerentele evocate mai sus, consecinţele pentru mediu ar fi fost dramatice, prin poluarea pânzei freatice şi a aerului.

Alexandra ANTON

MAI MULTE DETALII - VIDEO (cum a fost prezentat cazul în Europa de către reprezentanții Ministerului Public din România):