Cătălin Bejan, numit de ministrul Justiţiei director general al penitenciarelor

Controlează 33 de penitenciare, 33.183 de deţinuţi şi 12.000 de angajaţi

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, are un nou director general. Ministrul Robert Marius Cazanciuc l-a numit pe comisarul şef de penitenciare Cătălin Claudiu Bejan la conducerea ANP. El va fi ajutat în activitatea sa de trei directori generali adjuncţi: Manuela Ileana Pieleanu, Marian Stancovici şi Gabriel Ilie. Numirea vine ca urmare a faptului că Marian Dobrică, împuternicit în septembrie 2012 director general al ANP, a demisionat vineri, 5 aprilie a.c., din motive personale. Documentul a fost depus la Ministerul Justiţiei, iar raporturile sale de muncă au încetat efectiv începând cu data de 1 mai a.c. Precizăm faptul că din iunie 2012 şi până pe 30 aprilie a.c., Bejan a deţinut funcţia de director general adjunct al ANP, iar în perioada ianuarie 2010 - iunie 2012 a fost director adjunct Educaţie şi Asistenţă Psihosocială la Penitenciarul Poarta Albă. Conform CV-ului postat pe site-ul instituţiei, Bejan are o vastă experinţă în domeniu, activând încă din 1995 atât pe funcţii de execuţie, cât şi de conducere.

Cu un buget ciuntit, Bejan are în subordine 33 de penitenciare, 2 penitenciare pentru minori şi tineri (Craiova şi Tichileşti), Penitenciarul de femei Târgşor, 6 penitenciare-spital (Bucureşti-Jilava, Bucureşti-Rahova, Colibaşi, Dej, Poarta Albă şi Târgu-Ocna) şi 2 centre de reeducare (Centrul de reeducare Buziaş, Centrul de reeducare Târgu Ocna). Din sistemul administraţiei penitenciare mai fac parte două centre de pregătire a personalului (Centrul de Formare şi Specializare a Ofiţerilor din Administraţia Penitenciară Arad, Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna), Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava, Subunitatea de Pază şi Escortare Deţinuţi Transferaţi şi Complexul Flamingo Eforie Sud. În cadrul sistemului administraţiei penitenciare în prezent îşi desfăşoară activitatea peste 12.000 de angajaţi, personal insuficient pentru desfăşurarea unei activităţi exemplare. În România trăiesc 19 milioane de persoane, conform Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, iar dintre acestea 33.183 sunt private de libertate. Sistemul de detenţie din România este supraaglomerat, numărul persoanelor încarcerate crescând cu 150 în fiecare lună. Plecând de la standardele internaţionale care impun asigurarea unui spaţiu minim de locuit fiecărui deţinut de 4 metri pătraţi şi ţinând seama că din această perspectivă sistemul penitenciar are un deficit de aproximativ 14.000 locuri de cazare, este necesară dezvoltarea infrastructurii penitenciarelor, conform unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea "Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru perioada 2013-2016". Problema trebuie rezolvată urgent, pentru că tot mai mulţi deţinuţi dau statul român în judecată pentru că nu le respectă dreptul de a avea spaţiul de detenţie aşa cum prevăd normele europene. Finanţarea primită de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ar fi o soluţie pentru construirea a două noi spaţii de detenţie, asta în condiţiile în care numărul deţinuţilor a crescut alarmant în ultimii ani. Dacă în 2010, în România erau 27.000 de persoane private de libertate, la ora actuală cifra a sărit de 33.000. Cei mai mulţi deţinuţi sunt în penitenciarele Bucureşti-Jilava (1990 deţinuţi), coordonat de comisarul şef Cătălin Stroe şi Poarta Albă (1542 deţinuţi), coordonat de comisarul şef Gelu Dănuţ Dincă. De altfel, Agenţia Naţională a Penitenciarelor vrea să amenajeze secţii exterioare de detenţie în spaţiile nefolosite ale Armatei, ale unităţilor de Parchet sau ale administraţiilor publice locale. Având în vedere actualul context economic şi deficienţele existente în acest domeniu, precum şi faptul că unităţile subordonate ANP dispun de ateliere de producţie utilate corespunzător în care pot fi realizate, în regie proprie, bunuri necesare dotării spaţiilor de detenţie, o soluţie ar fi viabilizarea atelierelor de producţie bugetară existente, dar şi înfiinţarea, în funcţie de utilajele disponibile a unor ateliere noi. Mai adăugăm şi faptul că Bejan a fost numit în funcţie într-o perioadă în care Ministerul Justiţiei vrea să reorganizeze Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

FSANP solicită rediscutarea organigramei ANP

Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) solicită ministrului Justiţiei, Robert Marius Cazanciuc, retragerea de la publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1371/C/12/04.2013 ce priveşte reorganizarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor apreciind că între varianta supusă discuţiilor cu organizaţiile sindicale şi varianta aprobată apar modificări post factum.

Alexandra VASILE