105 ani de la înfiinţarea organizaţiei constănţene a PNL

Organizaţia PNL Constanţa a împlinit 105 ani de la înfiinţare. Astfel, sâmbătă, 22 februarie a.c., a avut loc la Casa de Cultură din Năvodari un seminar desfăşurat cu această ocazie. La eveniment au participat deopotrivă actuali şi foşti membrii ai PNL, simpatizanţi, dar şi persoane care promovează ideile liberale în spaţiul constănţean.

În perioada care va urma, PNL Constanţa, la iniţiativa profesorului Victor Rădulescu, fost consilier municipal şi judeţean, va pregăti mai multe momente care celebrează evoluţia partidului şi pe oamenii ce au contribuit la sprijinirea valorilor liberale pe plan local.

"Organizarea liberală în judeţul Constanţa a început odată cu lucrările Congresului din 1906, atunci când, datorită lui Ioan N. Roman, au fost puse bazele unei formaţiuni conduse de către Luca Oancea. În 22 februarie 1909, gruparea din jurul acestuia şi cea condusă de Scarlat Vârnav vor colabora, formând Organizaţia constănţeană a Partidului Naţional Liberal, cu propria sa gazetă săptămânală, Drapelul Această dată a reprezentat pentru comunitatea dobrogeană un important moment de afirmare şi de evoluţie în politica naţională, dar şi un pas vital pentru modernizarea regiunii. Lui Ioan N. Roman (1866 - 1931) i se datorează buna funcţionare a liberalismului constănţean în primele două decade ale secolului al XIX - lea. Primar al oraşului Medgidia între 1898 şi 1899, Ioan N. Roman a contribuit decisiv la adoptarea unor reforme pentru zona Dobrogei, remarcându-se prin ideile sale democratice şi prin interesul acordat problemelor locuitorilor dobrogeni: păstrarea statutului de port maritim nemilitarizat Constanţei şi păstrarea în funcţiune a judecătoriei Topraisar, cât şi înfiinţarea unei noi astfel de instituţii judecătoreşti la Cernavodă în anul 1923. Alături de Ermil Pangrati (1864 - 1931), unul dintre cei mai activi senatori liberali, Ioan N. Roman a intervenit pentru modificarea articolului 118 din Legea pentru organizarea Dobrogei Noi cu o serie de precizări pe marginea chestiunii proprietăţii din Cadrilater. După momentul Marii Uniri, Organizaţia PNL Constanţa s-a axat pe implementarea unor măsuri menite să recupereze decalajul socio-economic faţă de restul Regatului şi să oprească pe plan politic avântul socialiştilor. Delegaţia permanentă a municipiului, formată din Virgil Andronescu, Constantin Alimănişteanu, Vintilă Berberianu, Paul Dobrescu şi Grigore Roşu, propunea soluţii la o serie de probleme specifice regiunii, precum instaurarea unei administraţii corecte, construirea unor instituţii noi de învăţământ, a unor căi de transport şi refacerea gospodăriilor celor afectaţi de război. Se milita şi pentru introducerea votului universal şi protejarea tuturor minorităţilor din Dobrogea. Liberalii constănţeni au fost deosebit de preocupaţi în toată perioada interbelică de modernizarea sectorului agrar şi, în cadrul unei întâlniri organizate la Medgidia, au pus în discuţie un ajutor acordat ţăranilor din zona Hârşovei, constând în sămânţă, cereale şi tratamente pentru animale. După 1938, activitatea PNL a cunoscut o perioadă de regres datorită instaurării regimului carlist. Partidele istorice ale României au fost treptat denigrate în faţa electoratului de către Partidul Comunist, culminându-se cu încetarea activităţii şi a tuturor formelor de protest ale liderilor acestora. După instaurarea regimului comunist în România, organizaţia judeţeană a PNL şi-a întrerupt activitatea, fiind scos în afara legii în 1947, iar o mare parte din membrii acesteia au ajuns în lagărele de muncă sau au fost arestaţi la domiciliu aşa cum s-a întâmplat cu Gh. Brătianu, Constantin I. C. Brătianu (ajuns în detenţie în 1950), Istrate Micescu sau Dumitru Alimănişteanu. Revenirea la regimul democratic după momentul 1989 a pregătit formarea unui grup liberal de iniţiativă la Constanţa care, în ianuarie 1990, a constituit juridic Filiala locală a PNL", se arată într-un comunicat remis redacţiei.