A fost adoptată legea pentru prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului: Atenţie ce sume transferaţi!

Camera Deputaților a adoptat, decizional, legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, reexaminată ca urmare a deciziei de neconstituționalitate a CCR. Persoanele, "profesioniști", care transferă cel puțin 10.000 euro în scop comercial intră sub incidența legii, potrivit mediafax.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege inițiat de Guvern pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Actul normativ a fost revizuit după decizia de neconsituționalitate a CCR.

Proiectul de lege conține și amendamente față de forma adoptată de Senat, care a fost pusă în acord cu decizia Curții.

Astfel, printre entitățile raportoare care intră sub incidența legii se numără și "alte entități și persoane fizice care comercializează, în calitate de profesioniști, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele".

Entitățile raportoare au obligația de a raporta către Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

De asemenea, definiția pentru "beneficiar real" a fost amendată astfel încât să se înțeleagă "orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează, o tranzacție, o operațiune sau o activitate".

Senatul a pus în acord proiectul de lege ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care a admis parțial sesizarea de neconstituționalitate a PNL și USR.

Legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. În forma inițială a legii, în ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, a fost introdusă o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, care ulterior a fost contestată la CCR. Astfel, excepția a fost eliminată.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

În decembrie, CCR a admis parțial obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de un număr de 90 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL și USR.

Pe 19 iulie 2018, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

Sursa: stiripesurse.ro