Adrian Năstase taxează USR și PNL: Nu ar fi așa rău să revenim la vremea guvernării Năstase

Fostul premier Adrian Năstase reacționează după ce în repetate rânduri PNL și USR au lansat avertismente publice privind pericolele revenirii la guvernarea Năstase. Social-democratul face o listă a realizărilor României din perioada în care a condus guvernul și spune că nu ar fi chiar rău să se revină la guvernarea Năstase.

Adrian Năstase

Lista prezentată de Năstase

„În ultima perioadă, reprezentanți ai USR sau PNL, pentru a justifică haosul de acum, vor să arate că o alternativă ar însemna „întoarcerea la perioada guvernării Năstase”.

Hai să vedem, chiar așa de rău ar fi? Vă reamintesc câteva date de sinteză:

În perioada 2000-2004, au fost finalizate câteva obiective externe strategice

– Aderarea la NATO (2004), încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană (2004), eliminarea vizelor în spațiul Schengen pentru călătoriile de până la trei luni (2002).

În perioada 2000-2004, Parlamentul a desfășurat cea mai substanțială activitate legislativă din perioada postdecembristă. Au fost promulgate peste 2.600 de legi, cu mult peste ceea ce s-a promulgat în cele trei legislaturi anterioare, respectiv 1.799 de legi.

Au fost adoptate legile transparenței – Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; Legea 52/2003 privind transparența decizională.

În ani 2001-2004, economia românească a înregistrat o combinație excepțională de dezinflație, scădere a deficitului contului curent și creștere economică puternică.

Relansarea economică s-a bazat pe o creștere economică susținută în fiecare an: în 2001 5,7%, în 2002 5,1%, în 2003 5,2%, în 2004 8,4%.

În anul 2000, am preluat țară cu o pierdere de 3,4 miliarde de dolari făt de anul 1996 și am adus-o, în cei patru ani de guvernare, la un plus de 7,6 miliarde de dolari în ceea ce privește Produsul Intern Brut.

Numărul șomerilor s-a redus aproape la jumătate față de anul 2000, rață șomajului coborând de la 10,5% la 6%. Rată sărăciei a scăzut de la 36% în 2000 la 23% în 2004 – iar a sărăciei severe de la 13,8% la 7,9%.

Salariul minim net lunar era în anul 2000 de 28 dolari SUA; în 2004 a fost de 69 dolari. Salariul mediu net lunar era în anul 2000 de 95 dolari SUA; în 2004, el a fost de 174 dolari.

Pensia medie de asigurări sociale de stat era în anul 2000 de 42 dolari SUA; în 2004 a fost de 74,8 dolari. Pensia medie a agricultorilor era în anul 2000 de 8,7 dolari SUA; în 2004, a fost de 23,5 dolari. Fiscalitatea pe forță de muncă a scăzut de la 60% în anul 2000, la 49,5% ni 2004. Producția agricolă în 2004 a fost cu 32% mai mare decât în 2000.

Inflația și salariile: în condițiile unei scăderi a ratei șomajului, de la 8,8% în 2001 la 6,2%în 2004, salariul mediu a crescut, în același interval, de la 104 la 183 de dolari pe luna. Rată inflației a scăzut în acest interval, de la 40% până la sub 10%.

În anul 2002, exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel după 1990 – circa 14 miliarde de dolari, mai mare cu 34%, comparativ cu exportul din anul 2000.

Finalizarea anului 2004 cu un sold favorabil al contului trezoreriei statului, de un miliard de dolari, suma ce a fost folosită de către guvernarea Alianței, după 2004, pentru acoperirea deficitelor sale bugetare!

În perioada 2001-2002, cele mai importante agenții internaționale de rating au îmbunătățit de trei ori cotația României, atingându-se situația anului 1996, sub aspectul aprecierilor legate de condițiile de învestire în România.

Utilizarea a 110% din fondurile de preaderare

Unificarea legislației fiscale. A fost introdus impozitul pe venitul global și declararea lui la Fisc. Însă cel mai important lucru pentru finanțele românești a fost apariția Codului fiscal, elaborat în 2002. Nouă lege prevedea impozitarea progresivă a veniturilor, în cinci tranșe cuprinse între 18 și 40%. Impozitul pe profit avea cotà unică de 25%, iar microîntreprinderile beneficiau de un impozit de 1,5% pe venit. TVA era de 19%.

România a folosit, pentru prima dată, bugetul de stat că instrument de dezinflație (în acest fel, s-a mai rezolvat o problema: deficitul bugetar a scăzut de la 4% din PIB în anul 2000, la 1,2% din PIB în 2004).

Mediul economic privat s-a dezvoltat foarte mult și, poate cel mai important, guvernul a reușit să ofere garanții de predictibilitate fiscală. Astfel, au fost elaborate și adoptate Codul fiscal și Codul de procedura fiscală în 2003. Codul fiscal anterior al României fusese adoptat în 1941.

A fost adoptată LEGEA nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat –ajutor social forțe bine țintit, identificând persoanele supuse riscului de sărăcie și excluziune socială.

Niciodată până atunci nu s-au construit n România mai multe case; niciodată nu s-au cumpărat mai multe autoturisme, computere, telefoane mobile, bunuri de larg consum; niciodată nu s-a dezvoltat creditul de consum mai repede și pe scară mai largă;

A fost perioada cu cei mai mulți absolvenți de învățământ superior.

Niciodată, după 1989, până la guvernarea 2000-2004 nu a ajuns moneda națională să se aprecieze în raport cu monedele internaționale.

Au fost realizați primii 100 de km de autostradă de după 1989 (în 2004).

A fost lansat proiectul de locuințe ANL.

Programul guvernamental „Cornul și laptele” a fost inițiat prin OUG 96/2002, constând în acordarea de produce lactate și de panificație pentru școlari.

În iulie 2002, a fost livrat primul lot de 40 de microbuze fabricate de către societatea Aro Câmpulung pentru unitățile școlare din mediul rural, care au asigurat gratuit transportul elevilor din localitatea de domiciliu, către instituțiile de învățământ.

Sălile de sport – 400 – construite în doar câteva luni și date în folosință în toamna anului 2004

Proiectul de modernizare a tribunelor stadionului „Iolanda Balaș Soter” 2004.

Consolidarea Tribunalului Mare, o lucrare foarte complicată, realizată cu firma Bouygues.

Debirocratizarea. Este vorba despre ordonanță privind procedura aprobării tacite, care prevedea că orice cerere administrativă care nu primește răspuns din partea autorităților în termenul legal de 30 de zile, se consideră adoptată.

Pachetul legislativ anticorupție, publicat în aprilie 2003, în Monitorul Oficial, partea I, 278, 279. Pachetul legislativ conținea 17 legi. Cele mai importante stabileau incompatibilități între funcțiile de demnitate publică și afaceri și obligau demnitarii să-și facă publice averile. Demnitarii puși în situația de a alege aveau la dispoziție 30 de zile să opteze între politică și afaceri. Legea conflictului de interese

Înființarea PNA, „de importantă maximă” pentru aderarea la UE și ‘mai ales la NATO”

Ajutoare financiare pentru mănăstirile din Moldova.

Amplasarea Catedralei Mântuirii Neamului.

A intrat în vigoare pentru prima dată o lege privind protejarea monumentelor istorice, Legea 422/2001, o lege a muzeelor, înființarea a 15 muzee noi, numeroase inițiative legislative menite să acorde un suport consistent manifestărilor culturale,

Un sfert din bugetul la dispoziția primului ministru a fost folosit pentru cultură și culte.

Între altele, printr-o donație cuprinzând o vastă colecție de artă cartografică (aproximativ 1000 de hărți) a fost creat Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (donația Daniela și Adrian Năstase), din al cărui fond au fost publicate și multe albume precum Descriptio Ponti Euxini, Descriptio Danubi, Descriptio Bassarabiae și Descriptio Transylvaniae.

De altfel, niciodată în România, în timpul unei guvernări de numai patru ani, nu s-au creat, recreat și restaurat atât de multe muzee de istorie și de artă. Câteva exemple: încheierea lucrărilor la Galeriile de Artă modernă româneasca și de artă universală din Muzeul Național de Artă din București; încheierea lucrărilor unei părți din Muzeul Colecțiilor; Muzeul Național de Artă Contemporană din clădirea Parlamentului; Muzeul din Satu Mare; Colecția Vasile Grigore; Muzeul de arheologie din Tulcea; Depozitele Muzeului Țăranului Român, Refacerea Muzeului Satului după un catastrofal incendiu; Laboratorul de restaurare de la Mănăstirea Putna – activ mai ales în anul comemorativ Ștefan cel Mare – Organizarea expoziției în Sălile Sixtine ale Vaticanului; Colecția Nica Petre din Brăila adusă din Canada; Zona noului muzeu din Pitești; Centrul Cucuteni de la Piatră Neamț, Muzeul din Slatina, Muzeul de Etnografie din Constanța; colecția de pictură de la Topalu; Muzeul Elie Wiesel din Sighet.

Proiectul „Ansamblului de locuințe Orășelul Artiștilor” din sectorul 1- 2002-2003, în urmă discuțiilor cu mai mulți artiști plastici, ținând seama de faptul că multe din atelierele de creație fuseseră retrocedate (proiect, din păcate, nefinalizat!)

Relații externe extrem de bune

Succesul economic intern s-a transmis și în relațiile externe. Astfel, s-a reușit finalizarea primului acord stand by cu FMI după 1990, în anul 2003 (ultimul find realizat în 1978). Relația cu FMI a fost pentru prima dată pusã pe baze normale.

Implicarea în realizarea unor acte de mare importanță, benefice pentru activitatea M.A.E (adoptarea Legii nr.590 din 22.12.2003 privind încheierea și ratificarea tratatelor) etc;

Decizia din 2004 de a se apela la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, ceea ce a dus la câștigarea a aproximativ 80% din spațiile marine în dispută cu Ucraina;

A fost plătită datoria către Suedia cu doar 120 milioane de dolari – Acordul româno-suedez prin care se prevedea achitarea, până la sfârșitul anului 2002, a sumei de 120 milioane dolari, eșalonat, în 4 rate, în contul ,,datoriei suedeze”. Suma cu care nordicii veniseră inițial la negocieri fusese, în varianta maximală, undeva între 3-4 miliarde de dolari, reprezentând o datorie veche de peste șapte decenii, plus indexările anuale. Fără rezolvarea „datoriei suedeze”, nu am fi putut încheia un acord cu FMI (eram în constituentă cu Suedia) și nici sã rezolvăm chestiunea vizelor (Suedia avea președinția UE).

Împreună cu premierul Bulgariei, Simeon Saxa-Coburg Gotha, a fost stabilit locul unde s-a construit podul peste Dunăre – Calafat-Vidin.

Guvernul Năstase a avut un rol decisiv în finanțarea proiectului Sibiu – Capitală Culturală a Europei, alături de Luxemburg.

Bănuiesc că am uitat numeroase alte proiecte. Dacă le cunoașteți, vă rog să le adăugați!

Comunicatorii „Noului PSD” ar trebui poate să folosească aceste date drept comparație cu guvernările PNL și USR!“, scrie Năstase pe blogul său.

Ieri, șeful PSD, Sorin Grindeanu, mărturisea că este nervos din cauza PNL

„Eu n-am avut niciun fel de înțelegere și PSD-ul n-a avut niciun fel de înțelegere cu Nicușor Dan. Asta este, pe scurt, o prostie. Noi n-am avut niciodată nici măcar alianțe politice. Nicușor Dan a fost tot timpul adversarul politic al PSD-ului”, a declarat Grindeanu la emisiunea „Subiectul zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Social-democratul a spus că „Ilie Bolojan a guvernat prost”

„Sunt 71 de zile de când a trecut moțiunea, dar PSD plecase înainte. Sunt aproape 3 luni. Ce politică publică ați văzut dumneavoastră sau au văzut românii în aceste 3 luni, dinspre guvernul PNL-USR? În afară de înjurătură la adresa PSD-ului. (...) Întregul program pus la punct de Ilie Bolojan este unul prost și de-aia a fost schimbat. N-am nimic personal cu el”, a declarat Grindeanu.

El a spus că este nervos: „Și atunci singura politică publică este înjurătură la adresa PSD-ului. Că asta se face. Știți? De fiecare dată... Și sunt nervos din acest punct de vedere. Sunt nervos așa cum v-am spus. Că am înțeles, anul trecut, pe vremea asta, vorbeam de deficit. Moștenirea grea îmbrăcată altcumva. (...) În ultimii șapte ani, PNL a avut patru prim-miniștri. PSD unul singur. Am intrat în procedură de deficit excesiv când era un prim-ministru PNL”, scrie stiripesurse.ro.