Andreea Paul: "Nici un stat european nu şi-a nenorocit cetăţenii şi firmele cu o taxă pe clădiri"

Impozitul pe construcţii speciale nu se regăseşte în legislaţia fiscală a nici unui alt stat membru al UE care a fost analizat, exceptând România, atrage atenţia deputatul PDL Andreea Paul. "Ţări precum Olanda, Germania sau Bulgaria nu încasează diferenţiat o taxă aplicată construcţiilor speciale. Nici o ţară europeană nu şi-a extins baza de impozitare aşa cum a făcut-o România în ultimii ani. Deşi prima tranşă din impozitul pe clădirile speciale trebuie achitată până la data de 25 mai, normele de aplicare nu sunt emise de către ANAF nici până acum", susţine Andreea Paul prin intermediul unui comunicat.

"Reglementarea standard asupra proprietăţii în ţările europene priveşte impozitul pe clădiri. România are însă, din acest an, şi o taxă pe clădiri speciale.

De la bun început, trebuie să facem distincţia între impozitul pe clădiri, reglementat de fiecare stat, şi taxa pe clădirile speciale. Normele privind impozitul pe clădiri sunt asemănătoare în cele mai multe dintre ţările europene. În schimb, taxa pe clădiri speciale este o modalitate de a încasa mai mulţi bani la bugetul de stat.

1. Colectarea banilor se face la bugetul central nu la bugetele locale

În România, taxa pe construcţii speciale nu a fost impusă pentru a sprijini judeţele şi administraţiile locale. Banii sunt colectaţi la bugetul de stat şi gestionaţi de către ANAF. Singura taxă care intră în bugetele locale este impozitul pe clădiri.

În schimb, la nivelul UE, astfel de taxe pe proprietate sunt colectate la fondurile locale.

2. Taxa pe construcţii speciale este un real obstacol pentru menţinerea competitivităţii României în regiune în domeniul fiscal.

Competitivitatea este obiectivul de căpătâi al fiecărei ţări europene pentru a putea creşte nivelul de trai. Actualul Guvern nu ştie cum să pună mai multe piedici ca nu cumva să ajungă şi România competitivă şi să aibă un nivel de trai european.

Valoarea taxei în România se ridică 1,5% din valoarea construcţiilor - o cotă impusă fără nicio analiză prealabilă, fără justificare economică, mult prea ridicată pentru ca România să îşi menţină competitivitatea în context regional prin nivelul fiscalităţii.

De pildă, vecinii noştri bulgari stabilesc valoarea taxei pentru proprietăţile imobile pe baza reglementărilor fiecărui consiliului municipal. Cota de impozitare este cuprinsă între 0,1-4,5 la mie din valoarea estimată pentru impozitarea imobilului, deci cu mult sub valoarea stabilită de România.

3. Niciun stat european nu şi-a nenorocit cetăţenii şi firmele cu o taxă de amploarea celei introduse în România

Pe lângă impozitul pe clădiri deja cunoscut, o dată cu introducerea taxei pe stâlp, România impozitează toate construcţiile speciale.

a) Asemănări între taxa pe construcţiile speciale din România şi reglementările în acelaşi domeniu din statele europene:

Prea multe asemănări nu sunt. Iată doar câteva exemple:

În Olanda sunt impozitaţi stâlpii de electricitate. Cuantumul taxei care trebuie plătită se calculează pe baza tarifului impus de consiliul local raportat la valoarea imobilului. În cazul stâlpilor de electricitate, această valoare este determinată în funcţie de costul înlocuirii stâlpului.

Germania impozitează doar construcţiile care pot adăposti persoane. De pildă, dacă o turbină eoliană permite adăpostirea de persoane în interiorul construcţiilor, este impozitată; altfel nu. În plus, impozitul pe clădiri diferă în funcţie de localitate, de numărul de familii din clădire sau de folosinţă. De exemplu, impozitul este de 6 la mie pentru întreprinderi, de 2,6 la mie pentru case cu o singură familie, respectiv de 3,1 la mie pentru locuinţele cu 2 familii.

b) Deosebiri:

În România, de la 1 aprilie 2014 se impozitează pistele şi platformele, care în Germania sunt considerate o excepţie.

Germania scuteşte de plata impozitelor toate persoanele juridice care desfăşoară activităţi necesare pentru exercitarea sarcinilor publice, clădirile pentru transporturi, infrastructura pentru transportul feroviar şi imobilele şi terenurile care ţin de acestea, infrastructura de drumuri, alei, străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile necesare sunt scutite de la plata impozitelor. În România, le impozităm.

De asemenea, în Olanda sunt exceptate de la plata impozitelor construcţiile precum platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobilă, radio şi TV. Există o convenţie specială care vine în sprijinul acestor companii şi care le scuteşte de la plata impozitelor tocmai pentru a le permite să menţină tarife cât mai mici pentru serviciile pe care le prestează.

Bulgaria nu impune taxe pentru loturile ocupate de o stradă, de drumuri ale reţelei naţionale sau judeţene şi a căilor ferate, nici pentru suprafeţele agricole sau forestiere (cu excepţia terenurilor dezvoltate), nici pentru imobile care constituie proprietate publică (cu excepţia celor care au fost date în folosinţă unei persoane), nu impozitează nici parcurile, terenurile sportive, locurile de joacă, muzeele, bibliotecile sau galeriile şi nici imobilele folosite în mod direct pentru operarea transportului în comun, etc.

4. Taxa pe stâlp din România nu arată decât nonsensul specific guvernării actuale.

Autostrăzile se află în patrimoniului CNADNR, care este o instituţie a statului. Căile ferate şi clădirile aparţin Companiei Naţionale a Căilor Ferate, care este tot o companie a statului. Impozitarea autostrăzilor sau a căilor ferate înseamnă că statul preia fonduri de la bugetul de stat pe care îi virează tot în bugetul statului. Nu avem încasări mai mari, ci doar o umflare artificială a încasărilor la bugetul de stat. Pe cine încercăm să păcălim? FMI-ul? Nu ne păcălim decât pe noi înşine.

Sunt impozitate companiile care realizează valoare adăugată şi care susţin economia, precum Hidroelectrica, Termoelectrica, Transelectrica, CNADNR, CFR. Acestea vor fi nevoite să mărească preţul serviciilor prestate.

Dacă iniţial valoarea estimată, care trebuia să fie colectată din această taxă era de 488 de milioane de lei, conform analizelor guvernului, Greg Konieczny, managerul fondului proprietatea iese într-o declaraţie publică şi afirmă că doar Fondul Proprietatea trebuie să plătească 900 de milioane de lei, pentru anul 2014.

Românii au al doilea cel mai mic nivel al salariilor din UE. Sub noi este numai Bulgaria, dar acolo fiscalitatea este menţinută la niveluri foarte reduse. ările care stau mai bine ca nivel al veniturilor ezită să îşi impoziteze populaţia şi companiile la dimensiunea la care o face Guvernul Ponta", se mai arată în comunicatul pedelistei.