Bădrăgan: "Nu am rezolvat dezvoltarea agriculturii româneşti şi a iniţiativei locale, nu are rost să trecem la etapa vânzării către străini"

Ecologistul critică eliminarea restricţiilor

Pentru că suntem ţara lui "şoc şi groază", un nou subiect ţine capul de afiş: de la 1 ianuarie 2014, statul elimină elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole. Cu alte cuvinte, cu agricultura la pământ şi cu lipsa acută a fondurilor pentru investiţii, punem la vânzare, la propriu, pământurile.

Despre acest subiect ne-a vorbit şi preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Ecologist Român, avocatul constănţean, Dumitru Bădrăgan. Acesta consideră că România nu a asigurat, pe parcursul a şapte ani, cadrul propice dezvoltării agriculturii şi a iniţiativei locale. Fără această primă etapă, vorbim de o anomalie în procesul de producţie: "Noi, cei de la Partidul Ecologist Român, am solicitat Ministerului Agriculturii şi Guvernului să prelungească perioada de interdicţie pentru străini, pentru că perioada 2007 - 2014 a fost una cu dublu scop. Întâi, să aduci nivelul agriculturii şi zootehniei româneşti la nivelul celorlalte state care erau dinainte membre ale Uniunii Europene, prin sistemul de irigaţii, care era necesar şi, apoi, accesarea de fonduri europene pentru a dezvolta acest motor al economiei, pentru că ai nevoie să creezi sistemul care să îţi permită vânzarea produselor în pieţe, unde să se vândă produsele realizate pe plan local. Şi Consiliul Judeţean Constanţa promova la un moment dat această idee şi avem un mic model, Pavilionul Expoziţional, care ar trebui să devină unul general. Primordială este dezvoltarea productivităţii pentru cetăţenii români şi trebuia organizat un cadru legal şi fiscal care să permită astfel de dezvoltare, să nu ajungem la o soluţie de moment, de a vinde terenurile. Păi, ce facem cu mediul rural? Motorul economiei, că aşa sună frumos în UE. Prioritar, la nivelul rural, asta se dezvoltă în Europa, se urmăreşte dezvoltarea acestei mici iniţiative locale, adică omul care se ocupă cu creşterea animalelor, cu agricultura. Există şi posibilitatea ca acei proprietari de terenuri să se asocieze, în asociaţii locale. Tot la nivel european, această asociaţie la nivelul unei comune, a unui spaţiu rural, presupune şi dezvoltarea meşteşugărească. Un capitol la care, din nou, suntem deficitari. Pe partea cealaltă, vin marile corporaţii şi achiziţionează suprafeţe întinse de teren. Nu ştiu să zic dacă e neapărat bine sau rău, pentru că ne interesează etapa 1, pe care noi n-am respectat-o. Nu am asigurat în perioada asta de şapte ani dezvoltarea agriculturii româneşti şi a iniţiativei locale, rurale. Dacă noi n-am rezolvat prima etapă, n-are rost nici să discutăm de a doua. Nu am rezolvat dezvoltarea plus valoare la nivel local", a declarat Bădrăgan. Guvernul a renunţat recent la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat UE. Astfel, cetăţenii străini au liber la achiziţia de terenuri româneşti, măsurile fiind prevăzute într-un proiect de Lege privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole de către persoane fizice. Potrivit datelor reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, străinii deţin în prezent prin intermediul unor firme aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România. Astfel, conflictul economic capătă noi forme, literalmente pentru deţinerea de pământuri, aspect despre care Bădrăgan îl percepe ca pe un motiv de mobilizare a românilor: "Se pare că va fi un proiect politic al patriilor şi va fi foarte important cum gândim strategia naţională, pe care toate ţările europene o au şi strategia europeană, care îţi oferă un cadru. Dar, este foarte important, cum îţi protejezi tu cadrul tău uman", susţine Bădrăgan.

Turistul străin, faţă în faţă cu evul mediu dobrogean

Turismul. Alt subiect care ne dă fiori. Deşi, ne lăudăm cu zeci de mii de turişti anual pe litoral şi în ciuda cifrelor care ne plasează în coada oricărui clasament, Dobrogea nu oferă cadrul modern de dezvoltare. Străinătatea a realizat excelent simbioza între aspectele tradiţionale, locale şi serviciile moderne de cazare. De altfel, este şi reţeta succesului, aşa cum a explicat Bădrăgan, pentru Replica: "Trebuie iniţiativă din partea unităţilor teritorial-administrative, care să permită asocierea cu alte unităţi, astfel încât să dezvolţi un proiect de zonă. La ora actuală, fondurile europene vin mai ales pe proiectele regionale şi dau exemplu regiunea Dobrogea. Un proiect de dezvoltare şi de promovare pe zona de turism şi agroturism şi bioturism, care înseamnă foarte mult pentru Dobrogea. Odată, plus valoare, aspectul unic pe care îl are regiunea, ca şi cadru istoric şi arhitectural şi, pe de altă parte, vorbim de multiculturalitate. Dezvolţi acele zone în care să regăseşti produse meşteşugăreşti şi produse alimentare tradiţionale, pentru că, slavă Domnului, avem lipoveni, turci, tătari, aromâni, armeni, greci. Se discută de un astfel de proiect la Strategia Euroregiunii Dunărea şi chiar am apreciat materialul publicat de Replica, pe acest subiect, de acum două săptămâni. Această strategie include Ministerul Turismului, Ministerul Culturii, Secretariatul de Stat pentru Culte şi, bineînţeles, Ministerul Economiei, pentru modalitatea în care să asiguri un cadru de dezvoltare, facilităţi fiscale pe o perioadă de timp, astfel încât să angrenezi cât mai mulţi oameni în producţie, să poţi să vinzi produse artizanale din satele dobrogene, să poţi să creezi acea arie tomitană în zona marilor situri arheologice. Aşa se face în străinătate. Produsele bio, este adevărat, sunt mai scumpe decât cele pe care le găsim în supermarket. Dar, există turistul care vine în România. 70% dintre turiştii care vin la noi sunt interesaţi de condiţiile de mediu, pe care le oferă zona turistică. Un studiu de acum o săptămână ne-a arătat faptul că turiştii străini cheltuiesc aproximativ 40 de euro pe zi, în România. Bun. 40 de euro e ceva infim. Câţi bani vrem să lase? Dacă punem în balanţă, vedem efectul strategiei axate pe zona rurală. Oricine merge afară şi ajunge în zonele rurale, achiziţionează bunuri specifice. În România, dacă nava cu turişti se opreşte la Hârşova sau la Cernavodă, ce se întâmplă? Se urcă în autocar, îi aduci la Constanţa, la un restaurant unde stau şi consumă de la Carrefour. Atunci, despre ce vorbim ? Au trecut şapte ani de zile. Cum am produs această bioeconomie? Şi anume, cei cazaţi la unităţile hoteliere de pe litoral, că tot ne lăudăm cu zeci de mii de turişti, să consume pe arealul de 200 de kilometri, produse agricole, realizate în acea zonă. Dobrogea nici nu are o astfel de distanţă între zonele agricole şi zonele de cazare. Deci, putem concepe un astfel de proiect", a punctat Bădrăgan, pentru "Replica".

Marius Florian VASILE