BNR: Constanţa, în topul datoriilor la bănci

Câte datorii au constănţenii?

Podiumul cu cei mai îndatoraţi locuitori la bănci conţine judeţul Constanţa, care ocupă poziţia deloc îmbucurătoare în privinţa creditelor în acordate în moneda naţională: trei. Potrivit datelor emise vineri de BNR, valoarea creditelor acordate era, la sfârşitul lunii septembrie a.c., de 3,347 de miliarde de lei, în timp ce, creditele în valută sunt în valoare de 5,079 de miliarde.

Capitala se situează pe primul loc în privinţa creditelor acordate, cu 26,650 de miliarde, credite în lei şi 64,493 de miliarde, în valută, urmat de Cluj, cu 3,606 miliarde credite în lei şi 6,845 miliarde, în valută. În privinţa creditelor acordate în valută, Constanţa se află pe locul 5, devansat de Bucureşti (64,493 de miliarde), Cluj (6,864 de miliarde), Timiş (6,270 de miliarde) şi Iaşi (5,270 de miliarde). Topul judeţelor îndatorate este constant, potrivit specialiştilor, care invocă, pentru Capitală, Cluj şi Constanţa, zone atractive pentru investitori. Pe de altă parte, locuitorii zonelor menţionate se bucură de venituri mai mari decât cei din alte judeţe şi, prin urmare, este posibilă o capacitate mai mare de îndatorare.

Îndatorarea peste măsură, hobby local

Dacă investiţiile sunt invocate ca scuză, pentru Constanţa, altfel stă situaţia în privinţa creditelor neperformante. Dacă, de exemplu, la Cluj au fost acordate sume mai mari în contractele de creditare în lei, acolo există şi mai puţine restanţe: 442 de milioane, comparativ cu Constanţa: 589 de milioane! De altfel, Constanţa este întrecută în privinţa restanţelor la creditele în lei doar de Capitală (3,443 de miliarde) şi Braşov (609 milioane). În ultimii 12 ani, datoriile românilor au crescut de 40 de ori! Conform ultimelor date publicate de BNR, rata creditelor neperformante a ajuns în luna august la 21%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, când era de doar 7,89%. Rata creditelor neperformante reprezintă ponderea restanţelor de peste 90 de zile din volumul total de credite şi dobânzi aferte acordate de bănci. Potrivit datelor înregistrate la Biroul de Credit, numărul persoanelor fizice cu restanţe de peste 30 de zile a crescut în august cu aproape 700 de persoane, la un total de 715.705 persoane, numărul restanţelor fiind de 972.633, cu peste 1.100 mai multe decât luna precedentă. Românii s-au îndatorat peste măsură, iar în prezent creditarea de consum este la pământ, Volksbank susţine că peste 60% din creditele de consum noi sunt pentru refinanţare, iar BNR anunţă datorii record ale firmelor şi populaţiei către bănci: peste 33,350 miliarde lei, la finele lunii august, fiind în creştere cu 23,9% faţă de volumul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi luni din 2012.

Insolvenţa personală, interzisă în România!?

Pentru datornicii care au ajuns fără culpa lor în situaţii financiare dificile, măsurile adoptate în ţările civilizate lipsesc aproape cu desăvârşire. Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatori. Potrivit acestei legi, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin. Practic, consumatorii au libertatea de a denunţa băncile în instanţă şi de a-şi recupera banii pierduţi sub forma diverselor comisioane. De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive. Pe de altă parte, orice tentativă de promovare a legii insolvenţei persoanelor fizice, a cărei campanie de adoptare a demarat din Constanţa, intitulată de pagina de socializare Facebook Susţin Legea Falimentului Personal, va fi oprită. Angajamentul este asumat de Guvernul României, cu FMI, pentru o perioadă de doi ani.

Marius Florian VASILE