Bodu: "Extinderea administraţiei româneşti se ciocneşte de legislaţia sovietică"

Republica Moldova, mărul discordiei printre europarlamentarii români

În contextul distanţării surprinzătoare a Ucrainei de Uniunea Europeană şi a apropierii Republicii Moldova de spaţiul unionist, europarlamentarii români oferă explicaţii contradictorii.

Republica Moldova a parafat vineri, 29 noiembrie a.c., Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în cadrul ceremoniei organizată la Vilnius. Demersul include norme privind intrarea produselor moldoveneşti pe piaţa unică europeană şi, de partea cealaltă, Uniunea Europeană oferă astfel o recunoaştere a meritelor guvernelor succesive pro-europene de la Chişinău, începând din anul 2009.

Preşedintele Delegaţiei la Comisia Parlamentară de cooperare UE- Republica Moldova, europarlamentarul Monica Luisa Macovei, susţine că "Uniunea Europeană trebuie să susţină acum Republica Moldova în plan comercial" şi că "evoluţia regională din ultimul timp obligă UE să aplice mult mai strict principiile politicii sale de vecinatăte" şi să "sprijine fiecare partener potrivit propriilor rezultate": "Republica Moldova se detaşează de celelalte cinci state de la frontiera de est a UE (Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus) şi a demonstrat seriozitatea aspiraţiilor sale pro-europene. Republica Moldova a devenit statul indispensabil al politicii europene în vecinătatea estică şi locomotiva Parteneriatului Estic", susţine Macovei.

Europarlamentarul se alătură astfel valului unionist care s-a (re)lansat în ultima perioadă şi îndeamnă la sprijinirea eforturilor Republicii Moldova de a se alătura spaţiului unionist european. Pe de altă parte, europarlamentarul constănţean, Sebastian Bodu, se arată reticent în privinţa unei apropieri directe faţă de Republica Moldova, respingând cu vehemenţă orice tendinţă de unificare. Într-o postare pe o reţea de socializare, Bodu sugerează activiştilor unionişti să "creeze un fond şi să îl alimenteze. După ce vor strânge acolo cel puţin vreo 10 miliarde de euro, mai vorbim. Eu, de exemplu, nu sunt dispus să suport financiar costurile unificării, iar dacă alţii cred că argumentele istorice sunt mai importante decât cele economice, sociale sau geo-politice, să arate că sunt dispuşi să îşi asume aceste costuri", susţine europarlamentarul, care a "recidivat": "Consider problema unirii cu Republica Moldova un non-subiect oficial de discuţie. Orice dezbatere este la fel de sterilă precum cea referitoare la introducerea pedepsei cu moartea. Iar faptul că unii se aprind pe marginea lui nu înseamnă că el devine pertinent. Mai bine ne-am concentra pe alte teme, în loc să le dăm de gândit celor de la Bruxelles, Moscova, Chişinău sau Tiraspol", a punctat Bodu.

Contactat de Replica, Bodu consideră că modelul german de unificare, din 1989, nu poate fi aplicat şi în cazul României cu Republica Moldova: "În primul rând, este vorba de coeziune teritorială, Republica Moldova fiind săracă lipită. Apoi, extinderea administraţiei româneşti, umiformizare de legislaţie (a lor e sovietică). Numai dacă ne uitam la câţi bani a investit Republica Federală Germană în Republica Democrată Germană, tot nu a reuşit să o aducă la aceleaşi standarde. Iar România nu e RFG şi Republica Moldova nu e RDG", a concluzionat Bodu, pentru Replica.

Miercuri seară, preşedintele Traian Băsescu, a declarat la postul public de televiziune: "Următorul nostru obiectiv, vrem să ne întregim ţara". Băsescu a menţionat că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci ţara noastră va fi pregătită, ca următor obiectiv politic naţional, după intrarea în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană: "România a avut un proiect fundamental de ţară, intrarea în NATO. A avut un al doilea proiect fundamental - intrarea în Uniunea Europeană, cred că al treilea proiect fundamental trebuie să fie unirea cu Republica Moldova. Indiscutabil", a declarat Băsescu. În replică, premierul Victor Ponta a declarat joi că declaraţia lui Băsescu este "declaraţia de final de mandat a unui preşedinte după nouă ani în care nu a făcut nimic pentru Moldova" şi că "le dă apă la moară comuniştilor moldoveni".

Acţiunile unioniste s-au înmulţit în ultimii ani, culminând cu marşurile din Republica Moldova, dar şi cu cele din România. La început timide, acţiunile din Bucureşti au luat amploare în ultimul an. Aproximativ 10.000 de persoane au participat la Marşul Unirii, organizat în martie a.c., la Chişinău, acţiune cu care s-au solidarizat alte câteva mii de persoane, la Bucureşti, la sfârşitul lunii octombrie.

Marius Florian VASILE