Bogăţie naturală, JEFUITĂ cu acordul tacit al instituţiilor statului: NĂMOLUL de la Techirghiol riscă SĂ DISPARĂ!

Întrebări pentru guvernanţi: Cât putem exploata fără să-i distrugem calităţile? Ne permitem să îl dăm pe mâna străinilor?

România este ţara care nu-şi protejează resursele naturale, ai cărei politicieni ar fi în stare, pentru un pumn de arginţi, să-şi vândă şi neamurile, nu doar gazul, petrolul, aurul, pădurile ori nămolul (aurul negru) care vindecă afecţiuni pe care nici chimicalele numite medicamente nu le poate vindeca. Cu intenţie a fost pomenit nămolul, poate banal pentru unii, dar de importanţă majoră pentru economia a cel puţin unei localităţi din judeţul Constanţa: Techirghiol. Ei bine, această bogăţie numită nămol sapropelic este exploatată haotic, fără să existe un studiu actualizat. Ba mai mult, există temeri că acest nămol va lua calea exportului, odată cu aprobarea unei noi licenţe de explorare, ulterior – de exploatare.

Cum românii sunt buni să-şi dea singuri cu stângul în dreptul, singurul demers raţional din ultima perioadă, şi anume cel de înfiinţare a unei comisii care să actualizeze studiul privind situaţia nămolului din lac – calitatea lui, dacă în momentul de faţă există o exploatare judicioasă, dacă nu cumva pot apărea dezechilibre legate de regenerarea nămolului şi aşa mai departe –, a fost STOPAT! Informaţia a fost confirmată, pentru „Replica” de Constanţa, de fostul preşedinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Aurel Gheorghe. El deţine în continuare funcţia de director general al ANRM, dar nu mai este şi preşedinte, actualul preşedinte fiind cel care poate înclina balanţa în privinţa Lacului Techirghiol: îl lăsăm pe mâna tuturor celor care doresc să se înfrupte sălbatic, fără discernământ, din bogăţia terapeutică (nămolul sapropelic), îl exportăm de dragul a câţiva lei şi cu riscul să pune pe butuci turismul naţional şi local de la Techirghiol? Sau… protejăm acest dar de la natură, prin extragere controlată a nămolului, care permite regenerarea naturală şi o exploatare de lungă durată?

Justificarea studiului privind situaţia lacului: „Dorim să vedem cât este optim a se exploata, cât este optim a se returna în lac”

Amintim că, în vara acestui an, ANRM a organizat două dezbateri privind realizarea unui studiu complex referitor la nămolul sapropelic. Întâlnirile, la care au participat reprezentanţii Institutului de Cercetare Marină Grigore Antipa, de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Geologie şi Geocologie Marină, ai Sanatoriului Balnear (atât de renumit la nivel internaţional!), cât şi reprezentanţi ai administraţiei locale, s-a desfăşurat la Techirghiol. A absentat cea mai nouă firmă care a reuşit să-şi “adjudece” un perimetru din lac, în vederea explorării. Cu ocazia dezbaterilor, s-a luat decizia realizării unui studiu complex, având în vedere că studiul privind nămolul din lac (în baza căruia se exploatează) datează din anii 1956-1960. O actualizare a acestui studiu, dar numai pe anumite porţiuni din lac, a fost făcută în 1980. “Studiul va implica întreg lacul. Ne dorim să avem o imagine a resursei de nămol, să identificăm zone optime de exploatare, în condiţii economice, altele decât sunt acum. Dorim să vedem cât este optim a se exploata, cât este optim a se returna în lac din nămolul uzat, unde şi în ce cantităţi. Din acest motiv, am implicat mai multe autorităţi în elaborarea studiului. Rezultatele studiului vor fi puse într-un act normativ, va fi o hotărâre de Guvern, care va fi opozabil pentru toţi operatorii economici care au sau vor avea licenţe pentru suprafaţa lacului Techirghiol”, declara, cu ocazia dezbaterii din luna iunie, directorul general al ANRM (la acea dată preşedinte), Aurel Gheorghe.

Dar, toate cele expuse mai sus au rămas… la stadiul de vorbe! Asta cu toate că a fost luată decizia întocmirii unui studiu şi cu toate că există şi resursa material în vederea realizării acestui studiu. Odată cu schimbarea preşedintelui ANRM, s-a renunţat la idee! Incredibil, dar în România, mai-marii instituţiilor în care ne punem bază că protejează avuţiile ţării… pur şi simplu îşi bat joc de viitorul acestei ţări, punând în pericol viitorul economic şi turistic al unei localităţi, ba chiar mai mult de atât! E ca şi cum ar da undă verde haiduciei pe lac. Când analizele din laboratoare din străinătate vor certifica, peste câţiva ani, că nămolul nostru şi-a pierdut din proprietăţi, ca urmare a exploatării necontrolate, şi că a devenit un banal mâl, probabil că va fi prea târziu. Şi, la fel de probabil că nu vom căuta vinovaţii, ori dacă o vom face, ei nu vor fi niciodată pedepsiţi.

“În prezent este un blocaj instituţional. Noi (ANRM – n.r.) am luat legătura cu Institutul Antipa, cu cel de Balneologie, cu Geomar, cu Direcţia Hidrpgrafică a Armatei şi urma să încheiem un contract pentru demararea cercetării, a studiului. În 30 august eu am fost revocat din funcţia de preşedinte al ANRM, sunt însă în continuare director general. Dar, următorii preşedinţi ai ANRM au considerat că nu e oportun acest studiu”, a declarat, pentru “Replica” de Constanţa, Aurel Gheorghe. Pentru acest studiu, suma alocată se ridică la circa 200 de mii de euro, bani care – atenţie! – există!

A.C.