BOGDAN NIȚĂ și marele JAF SOCIAL-DEMOCRAT de la CT BUS!

Replica a publicat, recent, un articol despre cum au ”dispărut” autobuzele MAZ aflate sub sechestru ANAF, de sub nasul lui Făgădău, despre cum au fost lăsate să ajungă niște epave.Dar, având în vedere masiva campanie, de la acea vreme, de achiziţie de autobuze, RATC a fost nevoită să scoată din uz un număr foarte mare de vehicule electrice.Acest fapt se întâmpla prin 2008-2010. Casările ridică, încă, numeroase semne de întrebare: cine s-a ales cu tonele de fier vechi? Cât s-a plătit pentru ele? Cum s-a demarat procedura de casare?

Mariana Soceanu, Decebal Făgădău, Bogdan Niță

Cine s-a ocupat de procedură? Având în vedere faptul că fosta Regie Autonomă de Transport Constanța, în prezent CT BUS, este subordonată Consiliului Local Constanța, orice valorificare de bunuri ar trebui adusă la cunoștința CL.

Troleibuzul 48 care rula în Constanța în 2008

În prezent, Primăria Constanța realizează un audit la CT BUS, audit al cărui rezultat îl așteptăm cu maxim interes. Sperăm ca acțiunea de control să vizeze și modul în care au fost evaluate, sau mai bine spus subevaluate, troleibuzele la care s-a renunțat în 2010, în favoarea autobuzelor MAZ cu care s-au pricopsit constănțenii. Transport ecologic regretat de foarte mulți din noi, având în vedere gradul ridicat de poluare cu care se confruntă Constanța astăzi. Eliminarea totală a transportului ecologic a fost una din cele mai caudate, să spunem, decizii luate de fostul primar Radu Mazăre, în condiţiile în care urbea de la malul mării era și este una din cele mai poluate din România. Decizia de a se renunța la transportul electric a fost luată pentru că începuse problemele financiare pentru RATC, scăzuse numărul călătorilor, iar întreţinerea unui troleibuz era mult mai scumpă decât a unui autobuz. Angajații nu au privit cu ochi buni mișcarea și deplângeau masacrarea transportului electric și sperau că se va moderniza rețeaua rămasa cu fonduri europene. Dar nu, nu s-a întâmplat asta.

Tramvaiele care s-au... evaporat!

Dar haideți să facem o analiză a modului cum a fost gestionată rețeaua de transport în comun electric din Constanța, după scoaterea ei din uz, deși putea fi modernizată cu fonduri europene, așa cum s-a întâmplat în alte orașe mari.

fostul sediul al RATC

La momentul scoaterii din uz, Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC) Constanţa avea în dotare 50 de tramvaie: 35 model V3A- C, produse la URAC Bucureşti şi cumpărate în perioada 1984- 1990 cu 2.650.000 lei/bucata şi 15 tramvaie model KT4D, produse în Cehoslovacia de TATRA şi cumpărate la second hand din Germania, în perioada 1999- 2000, cu 11.000 de dolari bucata. La acestea se adaugă 15 troleibuze Rocar, din 2002, şi 5 troleibuze Dac, din 2000.

Toate tramvaiele au fost vândute la fier vechi pe o sumă derizorie

Toate tramvaiele au fost vândute ca fier vechi, fiind depăşite fizic şi moral. Singurul câştig economic al eliminării totale a transportului electric din Constanţa ar fi fost fierul vechi. Numai că nici aici n-a fost să fie. Şinele aferente căii de rulare a tramvaiului au cântărit aproximativ 4.000 de tone, au fost vândute ca fier vechi prin procedură de selecţie, iar banii rezultaţi cică au constituit venit la bugetul RATC. Însă, anul 2008 a fost anul de început al crizei economice care a lovit întreaga lume. Preţul la fier vechi se prăbuşea de la 700 de euro la 100 de euro/tonă, astfel că primăria nu putea obţine mai mult de 400.000 de euro pe şinele de tramvai. O fi meritat efortul distrugerii unui sistem de transport electric care funcţiona din 1905?

Troleibuzele, evaluate la grămadă cu autobuzele MAZ

Cât despre troleibuze, tranzacțiile pentru dezmembrarea lor s-au făcut mult mai târziu. Pașii de scoatere din uz au fost respectați pentru că așa îi obliga legea. Numai că, alta este șmecheria. În loc sa le evalueze separat le-au băgat la grămada cu autobuzele MAZ vechi. Și iată de ce: troleibuzele au caroseria din inox, autobuzele nu, tabla troleibuzelor este din aluminiu, nu și la autobuze, troleibuzele au peste 150 kg de cupru, motor principal, motor auxiliar, captatoare , etc., autobuzul nu are cupru. Astfel, au stabilit un preț de 4200 lei per troleibuz fără să țină seama de aspectele de mai sus. Prețul unui troleibuz ar fi fost de circa 13.000 lei, nu de 4.200 lei.

Cablurile de înaltă tensiune de la tramvaie și troleibuze, vândute și ele la fier vechi

Reiese o diferență de 8.800 lei, care dacă nu intră în buzunarul cuiva sigur este prejudiciu. A fost un evaluator angajat pentru determinarea prețului, însă cui i-a făcut interesele acest evaluator?

O firmă din Târgu Jiu a câștigat licitația pentru dezmembrarea troleibuzelor RATC

Firma care a câștigat licitația pentru dezmembrarea troleibuzelor este NEFERALOKAT 2012 SRL, ce are sediul în Târgu Jiu, deținută de Mihai Gabriela care, la rândul ei, a subcontractat Remat SA Constanța. Aceasta este deținută de libanezii Chahrour Samir Ali, Chahrour Bassem Ali, Chahrour Fadi Ali cu 17 % din acțiuni fiecare și (47%) General Metal Tawil Group S.A.I. Holding, din Liban.

Potrivit unor surse, Bogdan Niță nu ar fi respectat Legea 15 /1994 privind casarea mijloacelor fixe și patrimoniul companiei. Primul pas care trebuia făcut era vânzarea. După această procedură, cu scăderea succesivă a prețului și negații de la companiile unde s-a încercat vânzarea, trecea la pasul doi, respectiv dezmembrarea lor in părți componente (motoare, cutii de viteze, punți, geamuri, uși ,etc ) și vânzarea acestora. Abia apoi le putea vinde ca deșeuri la fier vechi. Niță a trecut direct la vânzarea ca deșeuri de fier vechi, iar libanezii de la Remat le-au dezmembrat și le-au vândut cu un profit cel puțin dublu, mai spun sursele Replica.

Strung perfect funcțional, vândut ca fier vechi

Hala de prelucrări mecanice adăpostește mai multe utilaje, cu ajutorul cărora se repara flota RATC. Strungurile, de exemplu, se vând ca fier vechi. Iar cel mai vânat este marele strung carusel, pentru care unii au fost dispuși să ofere și 16.000 euro. Este perfect funcțional.

Bogdan Niță

Este suspectă graba de a vinde totul imediat după alegerile din 2020, au ”cărat” tot ce mai era de cărat cu o viteza uriașă, ca să mai rămână nici o dovadă a jafului făcut.

Mariana Soceanu

Dacă auditul Primăriei Constanța este unul aprofundat, atunci am putea să găsim și răspunsurile la toate aceste întrebări. Dacă nu, rămânem cu îndoiala: să fie răspunzători, chiar și moral, actualii șefi ai CT BUS, Bogdan Niță, directorul general, Mariana Soceanu, directorul economic și Bari Gevan, directorul tehnic? Sau foștii membri ai Consiliului de Administrație, care au știut și nu au prevenit jaful?

Andreea POPA