Bradul de Crăciun - cum îl alegi corect sau cum îl deosebim de molid? Vezi ce spune șeful Direcției Silvice Constanța!

Mai sunt 10 zile până la Crăciun, așa că brazii au apărut în piețele din Constanța. Mai mari și mai mici, mai bogați ori mai săraci, cu toții îți iau ochii, deși, mulți dintre aceștia nu prea mai miros a cetină. Cum alegem bradul perfect? Cum ne dăm seama sunt tăiați ilegali sau cum deosebim molidul de brad? La toate aceste întrebări răspunde Bogdan Ion, șeful Direcției Silvice Constanța.

Reporter: Piețele constănțene s-au împânzit cu brazi pentru Crăciun. Oferiți câteva sfaturi cumpărătorilor care vor să-și aleagă bradul perfect. Cum să-l deosebească de molid?

Bogdan Ion: Trebuie să urmărească, în general, etichetele. Acele bradului sunt în plan orizontal, cele ale molidului sunt circulare. Molidul are culoarea verde închis, în timp ce bradul este mai albicios și rezistă mai bine la căldură. Nu recomand bradul la ghiveci în apartament, pentru că acesta trebuie ținut la temperaturi mai scăzute, trebuie ferit de surse de căldură. În apartament, n-ar rezista mai mult de două săptămâni.

Rep.: Cum putem să ne dăm seama dacă bradul de Crăciun este tăiat legal?

B.I.: Se pot verifica. Toți care vin din țară au o marcă aplicată la bază. Acela e elementul de identificare. Dar, câte filtre de control sunt, nu mai există brazi tăiați ilegal! Am făcut și noi controale prin piețe, dar nu am găsit brazi cu proveniență ilegală

Rep.: Câți brazi are pe stoc pentru acest sezon Direcția Silvică Constanța?

B.I.: Brazii sunt recoltați în țară de Romsilva, la direcțiile de munte, iar cei de acolo îi vând la distribuitori, care-i vând mai departe, inclusiv în Constanța. În zona noastră nu cresc, doar în zona de munte. Noi am făcut o cultură specializată în pepinieră, de 5000 de brazi, dar sunt încă mici. Abia peste doi, trei ani, vor avea dimenisunile necesare pentru a fi valorificați. Avem în pepinieră brad, molid, care se vând în ghiveci și care pot fi folosiți și ca brazi de Crăciun. Avem 2000 de bucăți.

Bogdan Ion

Rep.: Care sunt prețurile?

B.I.: Pornesc de la 100 de lei și ajung până la 200, 300 lei. Au până la 4, 5 metri înălțime. A început lumea să-i cumpere, dar, în general, sunt cumpărați de cei care locuiesc la curte, pentru a fi plantați, după sărbători, în grădină.

Rep.: Tăierile ilegale reprezintă o problemă a județului Constanța? Vă confruntați cu acest fenoment?

B.I.: Nu avem probleme deosebite pe pază, în perioada asta. Este o perioadă, în sezonul rece, când presiune pe pădure crește. Se sustrage material lemnos pentru încălzire. La nivelul lui 2018, nu avem mai mult de 400 metri cubi pe tot județul. E o cantitate suportabilă.

Rep.: Care sunt zonele vizate pentru tăieri ilegale și ce riscă cei care încalcă legea?

B.I.: Pădurile din zona imediat limitrofă localităților - de la Șipote, până în vestul județului, Ostrov, Dobromir, Șipote, zona aceea. Cei care taie ilegal, dacă depășesc cinci metri cubi sau două fapte într-un an vorbim de infracțiuni și riscă sancțiuni penale. Noi administrăm amenzile și despăgubirile, ne preocupăm să încasăm despăgubirile, iar amenzile se transmit la Adminsitrațiile Financiare din care fac parte contravenienții.

Rep.: Referitor la braconaj, care este situația în județ?

B.I.: Nu mai deținem decât două fonduri de vânătoare pe raza județului: Băneasa, Negureni. Dar nu avem probleme, nici cazuri de pestă porcină africană nu am avut.

Rep.: Care sunt prioritățile Direcţiei, pentru perioada imediat următoare?

B.I.: Lucrăm la împăduriri, la campania de toamnă. Ne-a prins seceta, abia acum am apucat să lucrăm. Cele mai multe împăduriri sunt în Lunca Dunării, unde replantăm suprafețele pregătite anul anterior și anul acesta. Acolo plantăm plopul și salcia. Lucrăm și la Băneasa, plantăm stejarul, iar la Hârșova - salcia și plopul.

Mirela PASCAL