Când vor fi puse în funcţiune reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă se va mai deschide o mină de uraniu

Victor Arad, prorector al Facultăţii de Mine, Universitatea din Petroşani:

În momentul în care vor fi puse în funcţiune reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, se va mai deschide o mină de uraniu în România, a declarat, vineri, Victor Arad, prorector al Facultăţii de Mine, Universitatea din Petroşani, la o masă rotundă organizată de comisia specială parlamentară care analizează proiectul Roşia Montană. "În România au fost cinci exploatări subterane de uraniu, acum există una. În perspectivă se va mai deschide încă una, pentru că în momentul în care se vor pune în exploatare reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă nu o să mai avem combustibilul necesar produs de prima exploatare", a spus Arad. Potrivit Planului de Administrare al Nuclearelectrica remis recent, proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect. În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro, din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie - cinci miliarde de euro, costurile de finanţare - 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar - 377 milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar - 996 milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile - 281 milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă - 106 milioane de euro. Costurile totale cu investiţiile pentru un MW instalat sunt de 4,985 milioane de euro, iar costurile overnight sunt de 4,231 milioane de euro, se mai arată în documentul citat. Cele două reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW. "Modelarea financiară pe baza premiselor scenariului de bază indică faptul că proiectul este viabil din perspectivă financiară: valoarea actualizată netă a investiţiei acţionarilor este pozitivă, de asemenea şi cea a fluxurilor de numerar, rata internă a rentabilităţii este mai mare decât estimarea costului mediu ponderat al capitalului. Totuşi, rata internă a rentabilităţii acţionarilor, în valoare de 11,31%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect', se mai arată în Planul de Administrare, postat pe site-ul instituţiei. "Utilizând premisele scenariului de bază, proiectul ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil: indicatorul DSCR în timpul perioadei de rambursare a creditului ECA este la nivelul de 1,59, sub valoarea de 1,7, care, potrivit consultantului financiar, sunt aşteptările pieţei pentru astfel de proiecte", au adăugat autorii planului. Totuşi, pe toată perioada de funcţionare, costul cu producerea energiei electrice este mai mic decât cel al energiei, astfel că proiectul este în general stabil din punct de vedere economic, generează profit şi plăteşte dividende, se precizează în document. Nuclearelectrica nu va mai avea un aport financiar la reactoarele 3 şi 4, ci va participa doar cu activele existente, a declarat, pe 6 septembrie, şeful Direcţiei de Privatizări din cadrul Departamentului pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu, într-o conferinţă de presă organizată la centrala de la Cernavodă. "Departamentul pentru Energie a instructat Nuclearelectrica că nu va mai avea un aport financiar la proiectul reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Va intra în proiect doar cu investiţiile făcute până acum'', a spus Dumitraşcu. Nuclearelectrica va renegocia cu Enel şi ArcelorMittal acordul investitorilor pentru acest proiect, după ce directivele europene din domeniu s-au modificat. Astfel, investitorii din proiect nu mai pot beneficia în mod direct de energia produsă de viitoarele reactoare. Această energie trebuie vândută pe bursa OPCOM de către compania de proiect, Energonuclear. La rândul său, directorul general al Nuclearlectrica, Daniela Lulache, a precizat că încă se discută cu investitorii chinezi intrarea acestora în proiect şi există şi alte companii interesate, fără însă a preciza numele acestora. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 a fost evaluat la 6,45 de miliarde de euro, conform ultimelor studii făcute anul trecut de Ernst & Young. Producătorul de energie Nuclearelectrica a debutat vineri pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Cu această ocazie, directorul general al societăţii, Daniela, Lulache, a precizat că preocuparea Nuclearelectrica este ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă să devină bancabil şi să fie realizat în cel mai scurt timp. Oferta publică iniţială pentru listarea a 10% din Nuclearelectrica s-a derulat în perioada 9-20 septembrie şi s-a încheiat la preţul minim de subscriere de 11,2 lei/acţiune. Statul român a atras astfel 63 de milioane de euro (281,87 milioane de lei). Conform angajamentelor asumate în faţa FMI, planurile de privatizări ale Guvernului mai prevăd listarea a 10% din Romgaz în noiembrie 2013. Urmează Electrica, unde va fi privatizat pachetul majoritar de acţiuni până în aprilie 2014, şi un pachet de 15% din Complexul Energetic Oltenia, care va fi listat în prima jumătate a anului viitor. De asemenea, o participaţie de 10% din Hidroelectrica va fi cotată la bursă în toamna anului viitor. Complexul Energetic Hunedoara va fi vândut, tot anul viitor, unui investitor strategic, conform agerpres.ro.