Care sunt factorii care pot declanșa episoadele de angină pectorală

Angina reprezintă durerea în piept cauzată de reducerea fluxului sanguin către miocard (așa cum mai este numit mușchiul inimii).

De regulă, angina nu pune viață în pericol, însă să nu uităm că ea reprezintă un semnal de alarmă, care ar putea indică faptul că pacientul prezintă un risc (care nu trebuie neglijat) de a suferi un infarct miocardic ori un accident vascular cerebral, scrie doc.ro.

Principalul simptom al anginei este, deci, durerea în piept. Ca să o recunoști, reține că durerea în piept cauzată de angină are câteva caracteristici:

- se simte o presiune în piept, că o "gheară" care strânge zona pectorală, este o durere surdă sau o senzație de greutate în zona pieptului; această durere se poate extinde până la brațul drept, zona gâtului, maxilar sau spate;

- durerea în piept este declanșată de efortul fizic sau de stres, însă există și alți factori care pot duce la apariția acestui simptom;

- durerea în piept se oprește după câteva minute de repaus.

În unele situații, pacientul prezintă și alte simptome, cum ar fi senzația de rău sau senzația că nu mai poate respiră.

Factorii care declanșează episoade de angină pectorală

Pacientul cu angină pectorală știe cel mai bine care sunt factorii declanșatori, așa că este important să evite anumite situații, care îi pot solicită mușchiul inimii mai mult decât ar fi normal.

Angina se poate declanșa la efort fizic

Problema în cazul pacienților este fluxul de sânge redus. Asta înseamnă că inima nu mai primește suficient sânge, bogat în oxigen și nutrienți. Însă durerea în piept nu apare tot timpul, ci doar în anumite situații.

În perioadele în care există o cerere mai redusă de oxigen (de exemplu, atunci când pacientul se odihnește), mușchiul inimii poate să se descurce și să funcționeze cu o cantitate redusă de sânge, fără să se declanșeze simptomele anginei. Însă dacă apar momente în care pacientul are o nevoie mai mare de oxigen la nivelul inimii, cum ar fi atunci când face exerciții fizice, se antrenează, face efort fizic, da la zăpadă, acești factori pot cauza durerea în piept.

Angină stabilă este, de regulă, declanșată de efortul fizic. Când pacientul urcă scările, face exerciții fizice sau merge, mușchiul inimii are nevoie de mai mult sânge pentru a funcționa, însă să nu uităm că miocardului îi va fi mai greu să obțînă sângele de care are nevoie atunci când arterele pacientului sunt îngustate.

Alți factori sau alte condiții în care apar durerile în piept

Pe lângă activitatea fizică intensă (precum exemplele de mai sus, când pacientul urcă scări, da la zăpadă, merge pe jos etc.), există și alți factori, precum stresul emoțional, frigul (temperaturile scăzute de afară), mesele copioase (cu preparate care pică greu la stomac) și fumatul pot, de asemenea, să contribuie la îngustarea arterelor și pot declanșa angină pectorală, tocmai pentru că prin mușchiul inimii nu circulă o cantitate suficientă de sânge.

Un alt tip de durere în piept, pe lângă angină instabilă și stabilă, este angină varianta sau Prinzmetal. Acest tip de angină este cauzat de un spasm într-o arteră coronară care este temporar îngustată. Această îngustare a arterei reduce fluxul sanguin către inima pacientului, cauzând durere în piept. Stresul emoțional sever, fumatul și utilizarea drogurilor/substanțelor ilegale precum cocaină pot declanșa acest tip de angină, spun specialiștii.

Ce trebuie să rețină pacienții cu angină

Durerea în piept poate fi declanșată în momentele în care există un efort fizic mare, când se fac unele activități fizice sau exerciții, când pacientul a avut o masă copioasă, antrenamente solicitante, chiar și vremea călduroasă sau frigul extrem (adică temperaturile extreme) pot declanșa, în unele cazuri, angină stabilă.

O masă copioasă poate declanșa infarctul

Un studiu din anul 2000, al Asociației Americane a Inimii (AHA) a arătat că o masă copioasă (o cantitate neobișnuit de mare de mâncare) poate crește riscul de infarct miocardic de aproape 4 ori, la un interval de 2 ore după ce pacientul a mâncat. Cercetătorii spun că această descoperire indică faptul că o masă copioasă poate acționa, în mare, că un factor declanșator pentru infarctul miocardic, în același mod în care și efortul fizic sau crizele de furie ar putea declanșa un atac de cord. Așa că se confirmă că mesele copioase, îmbelșugate, pot declanșa episoade de angină pectorală, pentru că unul dintre simptomele infarctului miocardic este durerea în piept.