Căruţaşii, o problemă actuală a Constanţei, dar veche de acum 100 de ani

În Constanţa, oraş reşedinţă de judeţ, poţi vedea cele mai luxoase şi mai scumpe maşini din România. Contrastant, imaginea este "alterată" de căruţe burduşite cu diferite obiecte murdare, adunate din gunoi, puse în saci la fel de murdari, în vârful cărora stau cocoţaţi copii ce par desprinşi din filmele de tragedie indiene. Pe lângă aspectul urât, căruţaşii pun în pericol atât viaţa lor şi a minorilor pe care îi cară după ei, cât şi a celorlalţi participanţi la trafic, circulând noaptea pe drumuri naţionale fără nici un fel de semnalizare. Chiar la începutul lunii august un bărbat a decedat în timp ce se afla pe un drum naţional, într-o căruţă ce se afla complet în întuneric. Agenţii de circulaţie amendează proprietarii acestor atelaje hipo de câte ori încalcă regulile de circulaţie, numai că aceştia, în cele mai multe din cazuri, nu deţin acte de identitate şi stau în locuinţe improvizate. În scurt timp căruţaşii nu vor mai avea voie să circule deloc în municipiul Constanţa. La ultima şedinţă a Consiliului Local Municipal Constanţa s-a votat un proiect de hotărâre, unde era amintită şi circulaţia căruţelor pe raza municipiului Constanţa, sancţiunile majorându-se: între 400 şi 800 de lei. Mai mult, aleşii locali au corelat hotărârea de Consiliu Local cu prevederile Codului Rutier, astfel încât căruţele vor putea fi confiscate şi duse la un centru de pe strada Vârful cu Dor. O altă categorie de căruţaşi sunt deţinătorii de trăsuri care te îmbie în staţiunea Mamaia, cu zâmbete ştirbe şi false, să faci o plimbare extrem de scumpă. Oricât de romantică ar părea o astfel de plimbare, puţini sunt cei care se încumetă să se aventureze şi să strige eventual: "La Bulivar, birjar! La Bulivar!". Problema căruţelor în oraşul Constanţa este una veche de 100 de ani. Pe atunci, cel puţin, era aproape unicul mijloc de transport, deoarece existau în tot oraşul în jur de 50 de maşini. Cu ajutorul căruţelor se asigura transportul diferitelor materiale de construcţii, a cerealelor, a tot ce însemna produse pe care oamenii le foloseau în acele timpuri. Localnicii se deplasau cu ajutorul trăsurilor, care ţineau locul taxiurilor de astăzi. Cu toate acestea, cetăţenii oraşului, adresau plângeri autorităţilor în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei oraşului. "În perioada sezonului estival numărul trăsurilor creştea considerabil, iar curăţenia pe străzile Constanţei constituia o problemă pentru autorităţile locale. Mărturiile documentare din arhivele constănţene relevă nemulţumirea localnicilor, care adresau plângeri Primăriei pentru luarea măsurilor ce se impuneau", a declarat, pentru "Replica", Virgil Coman, şeful Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale. Chiar inspectorul Constanţei la acea vreme a depus o plângere către primar în care îi cerea să dea un ordin sever în ceea ce priveşte circulaţia pe anumite străzi şi de asemenea în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei: "Cu onoare vin a depune la cunoştinţa dumneavoastră că în oraşul Constanţa ca port maritim şi staţiune balneară, unde ne vizitează atâta lume în timpul sezonului, ar trebui să daţi un ordin sever care să fie pentru totdeauna ca toate căruţele cu cărămidă, piatră, cereale, cărbuni, fierărie, lemne, saci de ciment, nisip, var, butoaie goale şi căruţele ordinare adică ghiociuri tătăreşti, asemenea şi sacagii ce vin din strada Ştefan cel Mare şi Cuza Vodă să apuce pe strada Mircea şi să se ducă la destinaţia locului unde trebuie, dar nu pe strada Carol, unde e un aspect oriental. Asemenea căruţele de apă gazoasă şi cele de la brutării să fie vopsite curate şi oamenii îmbrăcaţi cu un costum cât de ieftin dar curat, nu murdar ca cerşetorii". Alte plângeri, adresate tot primarului, se refereau la focarele de infecţie care puteau fi produse din cauza urinei cailor, mai ales pe timpul verii. Se cerea de asemenea fixarea unor anumite puncte de staţionare a trăsurilor de piaţă în care nu aveau voie să se adune mai mult de cinci birjari. Trăsurile aveau voie să staţioneze în Piaţa Matei Basarab, pe strada Carol, pe Bulevardul Elisabeta, pe strada Al. Lahovari colţ cu Strada Carol, pe strada Lascăr Catargiu, pe strada Ovidiu, pe strada Pescari, pe Bulevardul Mircea colţ cu strada Carol, pe Bulevardul Ferdinand colţ cu strada Carol, pe strada General Manu, pe strada Vasile Alexandri colţ cu Strada Carol şi pe strada Carol vis-a vis de Hotel Regal. Trăsurile cu un singur cal ce făceau curse la Anadolchioi se dorea a fi aşezate pe strada Griviţei colţ cu strada Carol. În plângere se mai cerea ca, după aplicarea noilor reguli, poliţia să intervină pentru respectarea şi executarea acestora. Informaţiile provin din Fondul Arhivistic Primăria Constanţa, dosar 30/ 1914, fila 10, fila 12, fila 12 verso.

Marieta ŞTEFAN