CCIB: Dosarul Roşia Montană, rampă de relansare a arbitrajului românesc

Arbitrajul ar trebui să fie în permanenţă pe agenda publică a decidenţilor datorită avantajelor sale certe, drept o alternativă viabilă la soluţionarea litigiilor, inclusiv în contractele de achiziţie publică, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).

"Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a luat act, cu satisfacţie, de recenta decizie, a Curţii de Arbitraj a Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor privind Investiţiile (ICSID) în litigiul "Roşia Montană", favorabilă statului român. Salutăm pe această cale profesioniştii implicaţi în această reuşită, avocaţi, dar mai ales corpul arbitral, care a dat dovadă de profesionalism şi imparţialitate. Apreciem că această reuşită de excepţie constituie un pas semnificativ pentru consolidarea arbitrajului, în general, şi în special în România. Se confirmă, astfel, o dată în plus, importanţa arbitrajului instituţionalizat", se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, prioritizarea arbitrajului instituţionalizat contribuie semnificativ la degrevarea instanţelor de judecată, dar şi la soluţionarea într-un termen rezonabil a diferendelor în care sunt implicate deopotrivă instituţii publice, companii de stat, dar şi private.

"Se asigură, astfel, derularea fără impedimente majore a contractelor, inclusiv a celor de achiziţie publică", se menţionează în comunicat.

În opinia reprezentanţilor CCIB, pentru ca arbitrajul instituţionalizat să fie operaţional, eficient şi să reprezinte un sprijin real pentru sistemul judiciar românesc, este necesară parcurgerea unor etape, în primul rând de conştientizare, iar în al doilea rând, pe plan instituţional şi legislativ.

"De exemplu, cu privire la acest ultim aspect, echipa noastră de specialişti a identificat lipsa de corelare între legislaţia privind achiziţiile publice şi Codul Administrativ, necorelare care aduce un impediment financiar în inserarea clauzelor compromisorii în contractele de achiziţie publică. În ceea ce ne priveşte, în ultima perioadă, eforturile noastre s-au concentrat pe creşterea încrederii comunităţii de afaceri în instituţia arbitrajului, prin cooptarea la nivelul Curţii de Arbitraj Bucureşti de pe lângă CCIB a unui corp de arbitri de elită. În plus, am avut în vedere instituirea unor reguli de procedură arbitrală şi de etică ancorate în realitatea zilelor noastre şi responsabilizarea corpului arbitral prin adoptarea unui statut al arbitrilor, ce prevede drepturi, dar mai ales obligaţii şi responsabilităţi ale acestora. În acest context, ne exprimăm încă o dată, întreaga deschidere de a contribui la eliminarea barierelor instituţionale şi legislative ce stau în calea dezvoltării arbitrajului instituţionalizat, în general", se mai precizează în comunicat.

România a primit vineri, 8 martie 2024, Hotărârea Acţiunii arbitrale internaţionale iniţiată de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), potrivit căreia ţara a avut câştig de cauză iar reclamanţii au fost obligaţi să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.

Hotărârea este întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).

Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de "proiectul minier aurifer de la Roşia Montană", se ridica la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit unui răspuns transmis recent de Guvern, în baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, scrie Agerpres.

În replică, Gabriel Resources a precizat că analizează cu consilierii săi juridici decizia Tribunalului Arbitral pentru a evalua opţiunile sale, inclusiv contestarea deciziei printr-o procedură de anulare prevăzută de Convenţia ICSID.