Ce este parentingul autoritar și cum îl poți pune în aplicare?

Stilul de parenting autoritar nu este unul nou, ci a fost dezbătut de psihologul Diana Baumarind încă din anii ’60. Anul acesta revine, însă, în lumina reflectoarelor, tot mai multe familii adoptând parentingul autoritar.

Parentingul autoritar implică setarea unor așteptări mari în ceea ce privește performanțele copilului, însă și oferirea unui sprijin emoțional adecvat pentru că cel mic să reușească. Acest tip de parenting nu se bazează pe pedepse și supunere, dar nici pe lipsa regulilor și înțelegerea copilului în orice situație. Parentingul autoritar încearcă să găsească calea de mijloc și să creeze un echilibru, scrie doc.ro.

Cum se comportă părinții autoritari?

Ascultă nevoile copiilor, încurajându-i să își spună părerea, însă știu exact unde să impună limitele dacă este cazul. Copilul nu trebuie să fie tratat că și cum nu ar conta părerea lui, ci trebuie să fie ascultat cu interes, indiferent de lucrurile pe care le zice și de relevanță acestora.

Le validează emoțiile celor mici – asta înseamnă că atunci când copilul plânge, nu trebuie să îi impui să nu mai plângă sau să îl cerți și mai tare pentru că o face. Dimpotrivă, trebuie să îi arăți empatie, spunându-i că îi înțelegi supărarea și că e în regulă să plângă pentru a își descarcă emoțiile.

Îi încurajează pe cei mici să își exprime opiniile, însă îi provoacă la discuții pentru a vedea cum și le susțin.

Setează limite, așteptări și consecințe clare în ceea ce privește comportamentul copilului. Există reguli în casă, în mașină, la școală și în vacanță. Însă acestea vor fi de bun simt și vor fi explicate celui mic. Părintele autoritar nu trebuie să spună copilului să facă ceva având motivația “pentru că așa vreau eu”.

Își arată dragostea față de copil, oferindu-i îmbrățișări, încurajări și consolare.

Respectă cu strictețe regulile și nu permit abateri de la acestea – când regulile sunt încălcate, apar pedepsele. În acest fel, copilul învață de mic că orice acțiune are o consecință. Copilul nu va fi pedepsit într-un mod care să îl rușineze sau să îi facă rău, ci cu o lecție de viață. De pildă, dacă cel mic lovește cu telefonul de pământ, nu îl pedepsi, explică-i că își poate descarcă furia altfel. Totodată, spune-i că va primi înapoi telefonul când te vei asigura că poți avea din nou încredere în el.

Părintele autoritar devine un exemplu pentru copilul sau, oferindu-i acestuia un model de urmat. Pe de altă parte, regulile stricte îl disciplinează pe copil și totodată îl ajută pe acesta să înțeleagă ce se dorește de la el.

Parentingul autoritar îl încurajează pe cel mic să devină independent, însă între timp îl educa în așa fel încât să fie responsabil și să își asume faptele. Totodată, copilul crescut în acest stil va învață să ia singur deciziile, știind însă care sunt limitele impuse de părinți și respectându-le.

Acest stil de parenting este recomandat părinților care nu reusesc să descopere calea de mijloc între disciplină și oferirea libertății necesare pentru câștigarea independenței. Încearcă să nu fii nici prea aspru, dar nici prea permisiv și fii întotdeauna atent la impactul pe care îl are atitudinea adoptată de ține asupra comportamentului copilului. Dacă ești mulțumit de ce observi, înseamnă că acest stil de parenting vi se potrivește atât ție, cât și copilului.

Menține o relație sănătoasă cu copilul și fă tot posibilul pentru a-i oferi educația de care are nevoie. Rezervă-ți câteva minute pe zi pe care le vei petrece numai cu copilul, retrași într-un colțișor. În acest fel, indiferent de vârstă pe care o are, copilul se va simți ocrotit și în siguranță, convingându-se de faptul că îi ești alături oricând.