Ce înseamnă politica BNR pentru Constanţa

Colac de salvare pentru datornici: dobânda cheie, redusă la un minim istoric

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în şedinţa de marţi să reducă rata dobânzii de politică monetara la nivelul de 4,00% pe an, de la 4,25%. Măsura intră în vigoare chiar de miercuri, 6 noiembrie. Decizia luată ieri de BNR a fost anticipată de către analiştii financiar-bancari, întrucât instituţia a redus gradual dobânda cheie în ultima jumătate de an. CA al BNR a mai hotărât menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei (15%) şi în valută (20%) ale instituţiilor de credit, cât şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Potrivit analiştilor bancari, BNR va continua această politică şi în anul 2014, când se estimează că dobânda va fi redusă până la 75%. De asemenea, estimările pentru finalul anului 2014 variază între 3% şi 4%. Ultima reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,50% la 4,25%, a fost efectuată de CA al BNR pe 30 septembrie. Atunci, specialiştii estimau o nouă reducere pentru luna decembrie. După măsura din 30 septembrie, băncile nu s-au grăbit să reducă dobânzile la credite. Pe 20 octombrie, Banca Transilvania a ales să scadă dobânda afişată la creditele de nevoi personale în lei, însă numai în cazul celor cu dobândă fixă, la 10,7%. Raiffeisen Bank, a efectuat ajustări numai în cazul ofertelor cu dobândă variabilă, clienţii plătind o dobândă între 11,2% şi 15,2%, în funcţie de suma acordată, iar BCR anunţa demararea unei oferte promoţionale cu reduceri de dobândă între 1 şi 3 puncte procentuale până la finele anului curent. Bancpost afişa o dobândă variabilă între 7,7% şi 12,5%, Carpatica a redus temporar la 10,5% dobânda la creditele de consum, măsură valabilă până la sfârşitul anului curent, iar UniCredit Ţiriac Bank s-a alăturat valului, prin reducerea dobânzilor cu până la 2,31%, pentru toate facilităţile de credit garantate cu ipotecă acordate în lei. Dobânda de politică monetară ar putea fi redusă în continuare în anul 2014 până la 3,75%, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă şi la care au participat mai mulţi specialişti în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar (' Bancari din România (AAFBR). Podiumul cu cei mai îndatoraţi locuitori la bănci conţine judeţul Constanţa, care ocupă poziţia deloc îmbucurătoare în privinţa creditelor în acordate în moneda naţională: trei. Potrivit datelor emise la sfârşitul lunii octombrie de BNR, valoarea creditelor acordate era, la sfârşitul lunii septembrie a.c., de 3,347 de miliarde de lei, în timp ce, creditele în valută sunt în valoare de 5,079 de miliarde. Capitala se situează pe primul loc în privinţa creditelor acordate, cu 26,650 de miliarde, credite în lei şi 64,493 de miliarde, în valută, urmat de Cluj, cu 3,606 miliarde credite în lei şi 6,845 miliarde, în valută. În privinţa creditelor acordate în valută, Constanţa se află pe locul 5, devansat de Bucureşti (64,493 de miliarde), Cluj (6,864 de miliarde), Timiş (6,270 de miliarde) şi Iaşi (5,270 de miliarde). În ultimii 12 ani, datoriile românilor au crescut de 40 de ori! Conform ultimelor date publicate de BNR, rata creditelor neperformante a ajuns în luna august la 21%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, când era de doar 7,89%. Rata creditelor neperformante reprezintă ponderea restanţelor de peste 90 de zile din volumul total de credite şi dobânzi aferte acordate de bănci. Reducerea la un nivel istoric al dobânzii cheie ar produce, ca şi în ultimele situaţii, noi valuri de reduceri ale dobânzilor din partea instituţiilor bancare.

Culeţu: "Legea insolvenţei personale este o urgenţă"

Dănuţ Culeţu, în calitate de membru al comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, s-a întâlnit miercuri, pentru o şedinţă de lucru, cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi ai Consiliului Superior ai Magistraturii (CSM). Tema: adoptarea insolvenţei persoanelor fizice. Culeţu a declarat pentru Replica: "Am abordat poziţia în faţa ARB şi CSM, în privinţa necesităţii aprobării acestei legi. În principiu, s-a stabilit armonizarea celor patru legi, pentru un singur statut legislativ. ARB a vorbit despre o implicaţie pe partea de bilanţ sau pierderi, invocând faptul că băncile ar pierde astfel un procent de 75%, datorită debitorilor de rea credinţă. Noi am explicat că dorinţa noastră nu este de a crea probleme pentru creditori, întrucât insolvenţa personală va fi stabilită de un judecător. Mai mult, problema este urgent, pentru că peste 715.000 de persoane au depăşit deja peste 30 de zile în materie de restanţe la rate. În concluzie, comisia juridică a Camerei Deputaţilor va armoniza cele patru legi şi va prezenta în cadrul următoarei noastre întâlniri un singur proiect în acest sens. În cadrul unei conferinţe de presă, organizată duminică la sediul partidului, Culeţu a tras un semnal de alarmă, în privinţa datornicilor la bănci: 23,4% dintre români au credite neperformante. O sumă imensă. Oamenii nu mai pot să îşi plătească aceste datorii. Toţi colegii mei din comisia juridică au recunoscut că este o problemă urgentă, stringentă şi că trebuie să o discutăm", a subliniat deputatul. Legea insolvenţei persoanelor fizice este necesară pentru protecţia românilor care au credite la bănci, faţă de presiunea creditorilor bancari, către care nu îşi mai pot permite plata restanţelor, fără să fi ajuns în stare de încetare de plăţi din vina sau culpa lor. Aşadar, legea vine în sprijinul persoanelor care nu mai pot să îşi achite ratele şi nu a celor care nu vor. La elaborarea proiectului legislativ al lui Culeţu a participat şi Gabriel Biriş, avocat şi vicepreşedinte al Forţei Civice. Partea alarmantă a proiectului constă într-un articol care dă fiori datornicilor la bănci: falimentul personal va fi înregistrat în cazierul judiciar. Practic, un insolvent va fi infractor! Aceasta, în contextul în care obiectul cazierului este acela de a nota infracţiunile comise de o persoană, aşa cum se arată în Legea 290/2004. Pe de altă parte, deputatul PSD, Bogdan Diaconu, este iniţiator al unui proiect asemănător. Diaconu propunea la începutul anului o lege privind moratoriul executării silite a datornicilor la creditele ipotecare pe o perioadă de doi ani şi, de aceeaşi facilitate, ar putea beneficia şi cei cu datorii mari la utilităţi. Practic, deputatul PSD impune o perioada de graţie de doi ani, după care achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului. Adaptarea românească a realităţii funcţionale a legilor similare de insolvenţă personală din Statele Unite, Austria, Polonia, Ungaria sau Germania a apărut prima dată în România în anul 2010. Senatorul de Ilfov, Iulian Urban, a propus forma originală a legii falimentului personal. Legea a fost adoptată de Senatul României în martie 2010 şi, de atunci, stagnează în sertarele Camerei Deputaţilor. Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatori. Potrivit acestei legi, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin. Practic, consumatorii au libertatea de a denunţa băncile în instanţă şi de a-şi recupera banii pierduţi sub forma diverselor comisioane. De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive. Pe de altă parte, orice tentativă de promovare a legii insolvenţei persoanelor fizice, a cărei campanie de adoptare a demarat din Constanţa, intitulată de pagina de socializare Facebook "Susţin Legea Falimentului Personal", va fi oprită. Angajamentul este asumat de Guvernul României, cu FMI, pentru o perioadă de doi ani.

Marius Florian VASILE