Ce rol are inteligența emoțională în detectarea știrilor false?

Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență emoțională, precum și cele cu un nivel de educație mai înalt sunt mai puțin susceptibile să creadă știrile false care circulă pe internet.

Sursă foto: Shutterstock

În epoca internetului, ne ajung zilnic în fața ochilor tot felul de informații, mai mult sau mai puțin adevărate. Deși există site-uri speciale de umor, dedicate știrilor false, din păcate pe internet își fac loc și site-uri care oferă informații ca și cum ar fi reale, dar care în realitate nu sunt, scrie doc.ro.

Știrile false care apar în special pe rețelele de socializare sunt o chestiune de îngrijorare publică și guvernamentală considerabilă, spun oamenii de știință. Cercetările privind abordarea acestei probleme sunt încă la început, dar studii recente au început să se concentreze asupra factorilor psihologici care i-ar putea face pe unii indivizi mai puțin sensibili la știrile false.

Potrivit unor cercetări¹ realizate la Școala de Științe Psihologice și Sănătate Strathclyde, Glasgow și Școala de Politici Guvernamentale și Publice, publicate în revista științifică PLOS ONE, persoanele cu un nivel ridicat de inteligență emoțională sunt mai puțin susceptibile să cadă în capcana știrilor false.

Inteligența emoțională și educația, de ajutor în detectarea știrilor false

Studiul a invitat participanții să citească o serie de știri pe rețelele de socializare și să verifice dacă sunt reale sau fictive, descriind pe scurt motivele din spatele răspunsurilor lor. De asemenea, li s-a cerut să finalizeze un test pentru a stabili nivelurile de inteligență emoțională (EQ sau coeficient emoțional) și li s-au adresat o serie de întrebări atunci când analizau veridicitatea fiecărei știri.

Participanților li s-au prezentat știri reale și știri fabricate pe teme precum sănătatea, criminalitatea, inegalitatea financiară și mediul. Elementele fictive au prezentat aspecte incluzând limbaj emoțional, informații scurte și lipsa surselor atribuite. Cercetătorii au descoperit astfel că acei participanți care au identificat corect tipurile de știri aveau scorurile cele mai ridicate în testele EQ. A existat o corelație similară între identificarea corectă și nivelul educațional.

Comentariile persoanelor care au crezut că știrile false sunt adevărate au fost de genul „Am o experiență personală în acest sens” sau „Copiii mei sunt în această poziție, așa că înțeleg perfect”, „Graficul arată totul” sau „Autorul postării are aceleași gânduri ca și mine”.

Cei care și-au dat seama că citesc niște știri false au făcut comentarii precum „Există un limbaj emoțional / condescendent în articol”; „Acest articol induce teama, dar fără a prezenta date concrete”, „Sursa nu este oficială, științifică sau guvernamentală” sau „Articolul este vorbărie goală”.

Savanții spun că alte cercetări anterioare au arătat că oamenii pot fi instruiți pentru a-și îmbunătăți propriul EQ, lucru care ar trebui să îi ajute să discearnă cu un grad mai mare de acuratețe care sunt știrile reale și care sunt cele înșelătoare.

Cum se pot identifica știrile false?

Știrile false nu reprezintă o noutate, însă, spre deosebire de trecut, în prezent pot ajunge la mai mulți oameni, mai rapid, prin intermediul rețelelor de socializare. Îngrijorarea cu privire la acest fenomen a determinat, de exemplu, reprezentanții acestor rețele să anunțe că vor lupta împotriva site-urilor de știri false, limitându-le capacitatea de a obține venituri din publicitate.

Ce poți face la nivel individual pentru a nu te păcăli atunci când citești o informație?

Ia în considerare site-ul pe care ești

Așa cum spuneam mai sus, unele site-uri sunt recunoscute pentru faptul că prezintă informații denaturate, de satiră și umor, deci atunci când ajungi la ele știi exact că informațiile nu sunt reale. Alte site-uri, însă, se prezintă ca fiind izvoare de informații reale și atunci poate fi ușor să cazi în capcana falsității. Din acest motiv e bine să verifici dacă site-ul este unul științific, guvernamental sau un site faimos cu reputație bună în domeniul pe care îl reprezintă. De asemenea, poți face o căutare pe Google pentru a afla dacă știrea apare și pe alte site-uri și dacă acestea sunt sau nu credibile.

Citește mai departe de titlu

Multe persoane văd un titlu și trag o concluzie, fără să intre în articolul respectiv și să-l citească măcar parțial. Dacă un titlu provocator ți-a atras atenția, dă click pe link-ul respectiv și citește puțin din articol înainte de a decide dacă acorzi sau nu credit informației. Chiar și în știrile adevărate titlul poate să fie uneori exagerat, tendențios sau să nu spună întreaga poveste. De aceea este important să nu iei de bună o informație care îți trece prin fața ochilor într-un titlu, mai ales dacă pare bombastică sau înfricoșătoare, ci să începi concret să citești articolul. Poți constata că de fapt nu prezintă evenimente reale, ci doar zvonuri, presupuneri sau părerea unei persoane care nu este specialistă în domeniul respectiv.

Verifică autorul

Un semn prevestitor al unei povești false este și numele autorului. Dacă apare un nume însoțit eventual de un scurt C.V., poți verifica pe internet cine este persoana respectivă. A mai scris și alte articole? Este profesionistă în domeniu? La fel, dacă în articol este citat un specialist, verifică cine este acesta. De exemplu, dacă citești un articol din domeniul sănătății în care este citat un medic așa-zis faimos, cu nume străin, caută pe Google acel medic și vezi ce poți găsi despre el.

Verifică sursele citate

De multe ori, într-o știre falsă este citată o sursă oficială, cum ar fi o instituție guvernamentală sau o autoritate sanitară (de exemplu „Agenția Națională a Medicamentului susține că...”). Cel mai sigur este să intri imediat pe site-ul sursei citate și să vezi dacă găsești vreo informație despre subiectul despre care tocmai ai citit. În cazul știrilor false, este evident că nu vei găsi nimic.

Verifică data evenimentelor

Unele știri false nu sunt complet false, ci mai degrabă denaturări ale unor evenimente reale, dar care au avut loc în trecut. Se poate lua, de exemplu, o informație veche care se poate prezenta ca și cum ar avea legătură cu evenimente actuale.

Cere părerea unor persoane avizate

Nu în ultimul rând, pentru a te lămuri dacă o știre este reală, poți întreba specialiștii. Pe internet există site-uri specializate în depistarea și demontarea știrilor false, unde poți adresa întrebări despre subiectele care te preocupă.