Ce trebuie să ştii despre recuperatorii băncilor şi cum te aperi

Escrocheriile sistemului bancar

Cazul fetiţei de 9 ani, din Cluj, terorizată de recuperatorii unei bănci pentru că părinţii ei nu erau acasă să răspundă la telefon, a declanşat o adevărată isterie. Tot mai mulţi români cu credite la bănci, ajunşi în situaţii financiare dificile, sunt exasperaţi de telefoane, scrisori şi diverse forme de hărţuire din partea recuperatorilor. Strategia presupune o serie de paşi simpli: ameninţări, şantaj, practici comerciale ilegale, toate pentru recuperarea nu doar a prejudiciului, ci şi a penalităţilor din ce în ce mai mari.

Milioane de români sunt asaltaţi zilnic de telefoane şi scrisori venite din partea departamentelor de colectare sau, mai rău, a firmelor de recuperare, care, mai nou, pozează în salvatorii consumatorilor prin reclame televizate, de tipul Kruk sau EOS KSI. Oricine a avut de-a face cu astfel de firme ştie cât de insistenţi şi enervanţi pot deveni aceşti angajaţi. Restanţele la creditele acordate populaţiei şi firmelor continuă să crească, în timp ce soldul creditelor scade. Mai exact, potrivit datelor BNR emise în luna august: 7,5 miliarde de euro! Este suma pe care aproximativ 4,5 milioane de români o au de returnat băncilor. Dintre aceştia, aproximativ 700.000 se află în stadiul de executare silită

Criza unora, profitul altora

Cifra colosală de datornici şi absenţa unor reglementări legislative care să sprijine consumatorii ajunşi în dificultăţi financiare, precum legea insolvenţei persoanelor fizice, dau "apă la moară" departamentelor de colectare ale băncilor, companiilor de asigurări sau de telefonie mobilă. În aceeaşi situaţie se află şi mii de constănţeni, restanţieri la bănci. Dacă unii avocaţi susţin că judeţul nostru ocupă un loc codaş în privinţa proceselor intentate băncilor de consumatori, internetul este plin de diverse cazuri şi experienţe ale locuitorilor atât din municipiu, cât şi din judeţ, toţi hărţuiţi de recuperatori. Pe pagina de socializare Facebook intitulată "Susţin Legea Falimentului Personal", creată din Constanţa, sunt postate materiale venite în sprijinul clienţilor care au avut de furcă ori cu banca, ori cu compania de telefonie mobilă, ori cu asiguratorul. Printre comentarii, regăsim şi o serie de constănţeni, cu experienţe delicate. De exemplu, M.B.D. din Mangalia susţine: "Cam de prin aprilie, un anume domn N.C. de la BCR ne ameninţă cu executarea silită. Prima noastră întâlnire a fost tot prin aprilie. Mâine voi merge şi voi plăti 200 euro. Am să cer şi un grafic cu ratele şi cu datoria, pentru că domnul zice că avem peste 20.000 de euro restanţă! Ne-a tot sunat şi ne-a ameninţat că ne lasă fără casă... ce mă nedumereşte este faptul că noi vrem să mergem la BCR să facem o înţelegere, o amânare, nu ştiu cum să-i spun, iar acest domn zice că nu avem ce căuta la BCR, pentru că depindem de el. Nu înţeleg, dacă noi avem rată la o instituţie, cum să depind de o persoană?".

Cum gestionezi situaţia când ajungi pe mâna recuperatorilor

Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatori. Potrivit acestei legi, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin. Practic, consumatorii au libertatea de a denunţa în instanţă şi de a-şi recupera banii pierduţi sub forma diverselor comisioane. Totuşi, consumatorii nu sunt pe deplin protejaţi de ofensiva recuperatorilor. Comisarului-şef adjunct din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor, Dănuţ Culeţu, a declarat, pentru "Replica", faptul că oamenii sunt nevoiţi să respecte obligaţiile contractuale: "Trebuie respectată această relaţie contractuală. Se efectuează simulări, iar clienţii pot alege oferta potrivită. Cei care ajung pe mâna firmelor de recuperare nu mai au nici o şansă. Deja se ajunge la situaţia de instanţă şi noi nu mai avem ce să facem pentru ei". De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive. Mai mult, băncile nu vor putea insera respectivele clauze nici în contractele care vor fi încheiate pe viitor. Pe de altă parte, orice tentativă de promovare a legii insolvenţei persoanelor fizice va fi oprită de Guvern şi BNR, pentru a proteja sectorul bancar. Angajamentul face parte din noul acord cu FMI, semnat pe 27 septembrie, pentru o perioadă de doi ani. Vom reveni.

Marius VASILE