Cojocaru, despre Banias: "Intotdeauna exista loc de mai bine"

Primarul din Murfatlar nu stie daca l-ar mai sustine pe actualul lider al PDL Constanta

Primar la primul mandat, Gheorghe Cojocaru pare să fi prins "grai". Când vine vorba despre proiecte sau ce intenţionează să facă în oraşul pe care îl "păstoreşte", Cojocaru e de neoprit. A început să-i placă să fie primar, aşa că va mai candida pentru încă un mandat în 2012, chiar dacă, declarativ, condiţionează acest lucru de finalizarea unor lucrări în localitate. Despre problemele partidului din care face parte, edilul nu spune chiar tot ce gândeşte sau ce discută cu anumiţi colegi de-ai săi, dar afirmaţiile sale dau de înţeles că are nemulţumiri legate de liderul judeţean, senatorul Mircea Banias. Şi, tot Cojocaru readuce în atenţie nume de pedelişti vehiculate pentru şefia PDL Constanţa, în afară de Banias: Bocai, Calapod, Iorguş.

Reporter: Sunteţi primar la primul mandat, dar nu se poate spune că nu aveţi experienţă în administraţie. Este acesta un atu în activitatea de până acum, în sensul că aţi reuşit să depuneţi mai multe proiecte pentru atragerea de fonduri în localitate decât alţi colegi primari?

Gheorghe Cojocaru: Eu consider că este un mare avantaj să ai experienţă în administraţia publică locală, iar faptul că am fost un mandat viceprimar, înainte de a fi primar, este foarte bine, iar avantajul meu a fost că m-am ocupat şi de Compartimentul Integrare Europeană, perioadă în care am implementat primul proiect cu finanţare europeană din Primăria oraşului Murfatlar. Este vorba despre festivalul Zilele Oraşului Murfatlar.

Rep.: Câte din proiectele depuse de dumneavoastră s-au concretizat sau în ce stadiu sunt ele?

G.C.: Am depus un număr de 23 de proiecte, fie cu finanţare guvernamentală, fie cu finanţare europeană. Cele cu finanţare europeană merg puţin mai greu, din cauza evaluării greoaie care se face la ministere. Am înţeles că nu au evaluatori, că fac licitaţii, dar avem în implementare vreo patru proiecte cu finanţare europeană, iar cele cu finanţare guvernamentală sunt depuse - o parte în execuţie, pentru altele semnăm acum ordinele de începere a lucrărilor. Aici a fost dezavantajul lipsei fondurilor. Criza şi-a pus amprenta, de exemplu la ANL-uri am semnat un contract pentru 105 apartamente, s-a făcut licitaţia pentru studiile de fezabilitate, dar anul acesta au fost inundaţiile, iar banii au fost luaţi din contul Ministerului Dezvoltării, iar noi nu am mai putut face licitaţia pentru că nu am mai avut finanţare şi aşteptăm rectificare sau pe bugetul de anul viitor să intrăm la finanţare. Pe un alt fond guvernamental - amenajare baze sportive am început lucrarea, dar anul acesta primii bani s-au dat acum o lună şi începem din nou lucrarea aici; un alt proiect mare pentru care acum aşteptăm să primim ordinul de începere a lucrărilor - lucrare licitată anul trecut, dar a durat proiectarea, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic din septembrie anul trecut până luna aceasta, urmând ca execuţia să dureze doar 10 luni - pentru alimentare cu apă în satul Siminoc şi canalizare în tot oraşul Murfatlar, acolo unde nu există. Din păcate, cred că timpul nu ne va mai permite să lucrăm iarna aceasta pentru proiect.

Rep.: Pe partea de turism, nu există nici un proiect?

G.C.: Murfatlarul are o rezonanţă cunoscută în toată ţara şi chiar şi peste hotare şi am depus unn proiect pe axa 5.3, de promovare a turismului din localitate. Din păcate, nu am avut obiectivele turistice ale noastre pe care să le promovăm. Avem bisericuţele de cretă care sunt ale Consiliului Judeţean, administrate de Muzeul de Istorie şi Arheologie Naţională, există un muzeu al vinului care este în proprietatea Murfatlar România SA, avem rezervaţia naţională Fântâniţa, care este administrată de Ocolul Silvic Basarabi. Dar, cu toate acestea, noi am promovat aceste obiective turistice.

Rep.: Nu încercaţi să atrageţi bani pe partea asta de turism, să aveţi colaborări cu cei care deţin obiectivele turistice despre care aţi menţionat?

G.C.: Ei trebuie să depună proiecte pentru că ei au terenurile sau obiectivul turistic în proprietate. Noi suntem dispuşi să intrăm ca parteneri. Dar, pe proiectul de promovare care l-am depus noi avem, pentru anul viitor, avem şi un eveniment: festivalul Zilele Murfatlarului, iar întreg proiectul este în valoare de 10 miliarde lei vechi. Asta pe lângă alte proiecte cu finanţare europeană pe care le avem în implementare: eficientizarea serviciilor publice în Primăria oraşului Murfatlar, prin implementarea serviciului de management ISO; avem pe programul Casa Verde contract semnat de finanţare pentru centrală termică la şcoala 2; în parteneriat cu Primăria Sectorului 4 şi cu Primăria Curtea de Argeş proiecte pe POSDRU - proiecte de 104 miliarde şi 149 miliarde lei vechi. Este un proiect transregional şi transnaţional, cu un partener italian, iar noi reprezentăm zona noastră de sud-est.

Rep.: Este un avantaj faptul că sunteţi primar PDL? Acesta este motivul pentru care primiţi finanţări?

G.C.: Noi până acum am făcut proiecte mai mici. Am făcut proiecte, le-am depus; de-abia acum încep proiectele mari. V-am spus de ANL-uri, apă la Siminoc, canalizare... am făcut trei studii de fezabilitate pe drumuri, dintre care unul este depus pe Zona Metropolitană, în valoare de 2 milioane de euro - 10 străzi şi încă un studiu de fezabilitate în care sunt incluse toate străzile neasfaltate, adică 26 din Murfatlar şi 13 din Siminoc.

Rep.: Asta pentru că sunteţi primar PDL. Vă ajută Guvernul...

G.C.: Astea le-am făcut noi. Am muncit pentru proiectele acestea. Implementarea lor, a celor mari, urmează anul viitor pentru că, din păcate, unele lucruri n-au ţinut de noi, dar vreau să vă spun că, din totalul banilor care s-au alocat de la guvern, primăriile PDL au primit doar 33% din fondurile necesare. De ce? Pentru că au fost multe lucrări începute în perioada anterioară şi s-au dat bani acolo pentru a fi continuate lucrările, iar lucrări noi nu prea au mai fost. V-am spus de ANL-uri că noi nu am mai putut să le începem...

Rep.: Atunci de ce colegi de-ai dumneavoastră, primari de la PSD şi PNL, se plâng că numai edilii PDL primesc bani?

G.C.: N-au înţeles că nu trebuie să stea numai în veniturile proprii sau banii de la Consiliul Judeţean. Nu au făcut proiecte. V-am arătat eu, de exemplu, câte proiecte am depus, am depus şi pe măsura 1.2.5, am depus şi pe POR, toate fondurile guvernamentale... Nu aveam axă pe care puteam să depunem şi nu am depus. Banii vin şi de la fondurile europene şi de la cele guvernamentale. Dacă nu depui proiecte, nu ai cum să primeşti bani. Să stai să îi aştepţi... nu o să vină niciodată.

Rep.: Murfatlar este una din localităţile prin care va trece Autostrada Soarelui. Sunt anumiţi cetăţeni nemulţumiţi de expropriere, sunt anumite probleme. Ce ne puteţi spune?

G.C.: Da, sunt anumite probleme, le-am sesizat şi eu. Din păcate, nu putem face nimic. Primăria oraşului Murfatlar are un reprezentant doar în comisia de verificare a actelor, nu noi am stabilit preţul pe metrul pătrat. Compania Naţională de Drumuri a scos la licitaţie această lucrare de identificare, cadastru şi evaluarea terenurilor. A câştigat Boştină şi Asociaţii, iar preţul stabilit a fost cumva nemulţumitor pentru că a diferit de la o localitate prin care trece A2 la alta. Noi am făcut un calcul, pe hotărârea de guvern din aprilie, am împărţit suma totală datorată exproprierii pe suprafaţa de teren expropriată şi ne ieşea cam 5,38 euro. Am crezut că aici se va "învârti" evaluarea. În schimb, a diferit de la un evaluator la altul: până la localitatea Peştera a fost un evaluator şi a dat 5 euro, de la Peştera la Cumpăna a fost altul şi noi am luat 1 euro şi ceva - 2, 2 euro la Valu lui Traian, 2 la Medgidia, Ciocârlia a luat 6, Cumpăna - 6-7. Oamenii nu au înţeles că noi nu avem nici o treabă cu evaluarea; evaluarea o face altcineva şi i-am sfătuit să acţioneze în instanţă, acolo unde nu poate fi contestat dreptul de proprietate asupra terenului şi exproprierea, ci doar preţul. Acolo, în instanţă, poate fi atacat preţul dat. Aici a fost nemulţumirea, iar noi nu am putut face nimic pentru că evaluarea a fost făcută de altcineva.

Rep.: Câte persoane sunt în această situaţie? Credeţi că situaţia va îngreuna derularea lucrărilor la autostradă?

G.C.: Nu, exproprierea va merge înainte, numai că, atunci când fac acţiune în instanţă, li se blochează sumele de bani în bancă şi aşteaptă decizia. Nu ştiu exact câţi sunt nemulţumiţi, pentru că au venit succesiv, au fost 28 prima dată, apoi au mai venit 10, 5, probabil că în total sunt în jur de 80 de proprietari expropriaţi.

Rep.: În această perioadă s-au stabilit graniţele între localităţi. Aţi reuşit să vă înţelegeţi cu toţi vecinii? Unde aţi semnat, unde nu aţi semnat?

G.C.: Nu s-au stabilit, ci s-a căzut de comun acord să se meargă pe Legea 2/1969 sau pe protocoalele făcute între timp în 1996, în 1998 a mai fost o acţiune de acest gen. Noi am semnat cu Medgidia, cu Bărăganu, unde nu am avut probleme, cu Ciocârlia, cu Poarta Albă şi a mai rămas cu Valu lui Traian. Am stabilit limitele, dar mai avem încă de semnat.

Rep.: Se vehicula la un moment dat ceva de o unire Valu lui Traian - Murfatlar...

G.C.: Nu ştiu cine a scos această poveste.... Ştiu că îşi doreau cei din Valu lui Traian să vină la Murfatlar, având în vedere că noi suntem mai dezvoltaţi economic, dar este irealizabilă, era decât o poveste, deoarece acest lucru se poate face prin două referendumuri la nivelul celor două localităţi. Dar acum înţeleg că se lucrează la un proiect de reformă administrativă: comune cu mai puţin de 5 mii de locuitori să fie arondate la alte localităţi, oraşele sub 10.000 să nu mai fie oraşe... Se pare că în 2016 vom avea această surpriză, să avem o reorganizare administrativă.

Rep.: Nu vă nemulţumeşte faptul că la Valu lui Traian a fost înfiinţat Serviciul de Evidenţa Populaţiei? Ei nu mai vin la dumneavoastră, dumneavoastră mergeţi la ei, sau care este situaţia, pentru că a fost - credem - greşit explicată?

G.C.: De ce să ne nemulţumească? Noi avem evidenţa populaţiei de foarte mult timp. Este vorba despre un demers al Primăriei Valu lui Traian ca cetăţenii din Valu să nu mai vină la Murfatlar, şi atunci şi-au înfiinţat şi ei acest serviciu. Au avut probleme că nu au primit avizul de la Consiliul Judeţean o perioadă de timp, chiar dacă ei făcuseră demersurile şi aveau chiar şi angajaţii şi spaţiu şi absolut tot... Noi ne bucurăm că ne-a scăzut volumul de muncă - cetăţenii din Valu care nu vor mai veni la noi să-şi facă buletine. Rămânem cu un volum mai mic de muncă: facem buletinele din Murfatlar şi cele pentru comuna Poarta Albă.

Rep.: Să trecem la un alt subiect: în jurul cărui lider de la Constanţa vă grupaţi dumneavoastră, primarii de la PDL, atunci când vorbim despre viitoarele alegeri pentru şefia Consiliului Judeţean Constanţa? Ştim că există discuţii...

G.C.: La Consiliul Judeţean? Nu ştiu despre vreo candidatură, poate la partid, domnul Mircea Banias (n.r. - preşedintele interimar al PDL Constanţa)... dar nu ştiu de intenţia altora de a candida la preşedinţia organizaţiei.

Rep.: Ne refeream la Consiliul Judeţean.

G.C.: Nu ştiu... şi-a declarat până acum cineva intenţia? Discuţii există, dar eu vreau să văd un om hotărât, care îşi doreşte acest lucru şi care poate să facă lucruri bune pentru acest judeţ. Dacă voi considera că este o persoană bună, am să o susţin.

Rep.: Acum, să vă întrebăm şi despre subiectul la care vroiaţi să răspundeţi mai devreme: pe cine susţineţi la preşedinţia PDL Constanţa?

G.C.: Nu ştiu de intenţia altor persoane, ştiu că domnul Banias a declarat de mai multe ori că va candida la funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene. Încă nu ştiu de altcineva, dar sunt persoane care cred că ar putea să facă faţă acestei funcţii. Erau discuţii să candideze domnul Dumitru Bocai (n.r.-primarul de la Ovidiu), domnul Tudorel Calapod (n.r.-consilier la Năvodari), domnul Zanfir Iorguş (n.r.-deputat)... Să vedem cine va avea curajul să candideze.

Rep.: Sunteţi mulţumit de actualul preşedinte al PDL Constanţa sau credeţi că poate fi cineva mai bun decât el la şefia organizaţiei?

G.C.: Întotdeauna există loc de mai bine... E bine să fie o competiţie şi cel mai bun să învingă.

Rep.: Sunteţi neliniştit având în vedere procentele mici care se vehiculează în sondaje pentru PDL Constanţa, pentru PDL în general?

G.C.: Traversăm, într-adevăr, o perioadă mai grea. Dar cred că oamenii, care sunt asmuţiţi şi de posturile de televiziune, vor înţelege perioada grea prin care trece atât ţara noastră, dar şi întreaga Europă. Dacă stau să se uite bine, aceleaşi măsuri de austeritate au fost luate în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, iar dacă vom reuşi să trecem de criză cred că lucrurile se vor schimba.

Rep.: Credeţi că aţi mai face faţă încă unui mandat de primar?

G.C.: Cred că, la câte proiecte avem depuse, încă un mandat va fi mult mai uşor şi mai plin de realizări decât acesta. Dar nu întâmplător un mandat de primar este de 4 ani şi nu de doi - să ai timp să faci lucrurile care ţi le-ai propus, şi care nu ţin numai de tine.

Rep.: În concluzie, în 2012, veţi mai candida pentru încă un mandat de primar?

G.C.: Dacă la sfârşitul anului viitor o să avem apa la Siminoc, canalizarea, care trebuie să înceapă, şi toate drumurile asfaltate, da!