Constantin Dina, directorul DSP: Spitalul Judeţean, inclus în circuitul turismului medical

Exclusiv: Constanţa va avea cea mai modernă Secţie de Ortopedie din sud-estul Europei

Reforma sănătăţii 2012 tinde spre privatizare. Se intenţionează modificarea legii privind sănătatea publică în România ce presupune introducerea coplăţii şi modificarea organizării spitalelor ca societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii, scopul declarat fiind îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale. La Constanţa, spitalele mici de la Cernavodă sau Hârşova se vor transforma în societăţi comerciale de utilitate publică, iar Spitalul Clinic Judeţean în fundaţie, în administrarea şi coordonarea autorităţilor locale. Aşadar, viitorul unităţilor sanitare din judeţul Constanţa tinde spre asociere, comasare, unificare, cât şi spre o entitate mamut cu personalitate juridică. Medicul Constantin Dina, directorul Direcţiei de Sănătate Publică, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru "Replica", faptul că Spitalul Judeţean va fi inclus alături de sanatoriile din judeţ în circuitul turismului medical şi va avea cea mai modernă Secţie de Ortopedie din sud-estul Europei la care vor activa şi medici de la alte spitale din ţară. Cu toate acestea, oficialul Ministerului Sănătăţii în teritoriu susţine că servciile medicale nu vor fi inaccesibile pentru români.

Reporter: În 2011 am asistat la descentralizarea sistemului sanitar. Ce urmează în 2012? Cum va fi organizat şi cum va funcţiona sistemul de sănătate din România?

Constantin Dina: În 2012 urmează o modificare esenţială a legii privind sănătatea publică în România, o reformă profundă de care sistemul avea nevoie de mai mult timp şi care va aduce lucruri bune şi pentru pacienţi, dar şi pentru medici. Vom asista la introducerea coplăţii în sistemul sanitar, vom asista la modificarea organizării a spitalelor din România, vom asista la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale.

Rep.: Pentru a primi servicii medicale, în acest an, românii vor scoate mai mulţi bani din buzunare. Ce soluţii a găsit Ministerul Sănătăţii pentru sătenii care supravieţuiesc cu ajutorul unui buget limitat din agricultură? Vor fi serviciile medicale inaccesibile pentru categoriile de persoane defavorizate?

C. D.: Serviciile medicale vor fi accesibile, până la urmă, pentru toată lumea. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii vor avea prin introducerea coplăţii în baza Legii 220/2011 o mai mare libertate în stabilirea limitelor superioare a valorii coplăţii ce exprimă procentul din valoarea serviciilor medicale din pachetul de bază şi astfel se vor putea stabili măsuri de protecţie socială. Spre exemplu, în cazul hipertensiunii arteriale coplata ar trebui să fie undeva la 40%, dar în funcţie de venituri aceasta poate să scadă la 0% şi să fie susţinută în continuare de Casa Naţională de Sănătate. Prin introducerea coplăţii se va crea un fel de mecanism care poate îmbina nevoia de finanţare a sistemului cu protecţia socială, iar cu ajutorul acestui mecanism va apărea un sistem concurenţial între furnizorii de servicii medicale. Prin lege este stabilită o valoare maximă a coplăţii şi nu una minimă, iar furnizorii de servicii medicale pentru a-şi atrage pacienţi mai mulţi ar putea să stabilească contumul mult mai mic al acestei coplăţi. Cu alte cuvinte, ar putea să solicite coplată în valoare de 5-10% şi de aceea spun că fiecare va avea acces la serviciile medicale şi nu se va va pune problema de a fi inaccesibile unor persoane. Este clar că se doreşte introducera coplăţii în mai multe etape şi este clar că se va modifica pachetul de bază de servicii medicale în care probabil nu va mai intra asigurările cu recuperare medicală. Valoarea maximă a coplăţii este prevăzută în lege ca a douăsprezecea parte din veniturile nete pe un an ale unei persoane. În funcţie de veniturile pe care le are o persoană se pot stabili valori mai mici ale coplăţii în aşa fel încât să nu afecteze acea persoană pentru a accesa servicii medicale.

Rep.: Casele de asigurări de sănătate publice vor dispărea, iar locul lor va fi luat de casele private care se interpun între CNAS şi funizorii de servicii medicale. Spitalele cum îşi vor recupera banii pentru serviciile medicale prestate?

C. D.: Ca până în prezent. E clar că spitalele vor încheia contracte de prestări servicii medicale cu unităţile private care vor activa în viitorul foarte apropiat şi vor avea acelaşi mod de decontare în baza rapoartelor pe care le vor face lunar. Spitalele îşi vor recupera banii fără nici un fel de probleme, mult mai repede. Interesul privatului este acela ca asiguratorul să fie mulţumit şi pe viitor să încheie contract cu asiguratorul respectiv. Din 2013, spitalele vor putea încheia contracte cu mai mulţi asiguratori din piaţă. Dacă nu va fi mulţumit de colaborarea cu un anumit privat va avea posibilitatea să renunţe la serviciile sale în favoarea altora. Va fi o competiţie extrem de mare între furnizorii de servicii medicale şi furnizorii de asigurări de sănătate. Aici discutăm de faptul că reforma este centrată pe cetăţean. Acesta se află în centrul acestui angrenaj, iar furnizorul de servicii medicale va trebui să-l mulţumească pe pacient prin prestarea de servicii medicale de o înaltă calitate medicală astfel încât pe viitor să apeleze cu încredere la serviciile aceleaşi unităţi sanitare. Conform contractului pe care asiguratorul îl are poate decide la ce unităţi din alte judeţe să fie tratat. Astfel, furnizorul de servicii medicale caută să-şi atragă pacienţi pentru că are nevoie de finanţare pentru tot ceea ce înseamnă utilităţii şi cheltuieli cu spitalul, iar asiguratorul caută să fie mulţumit tot pacientul pentru că de acolo îi vin banii. Până la urmă, din toată reforma care se va face, cetăţeanul va ieşi cel mai avantajat.

Rep.: Pentru urgenţe se va ţine cont de asigurare?

C. D.: Urgenţele vor fi în continuare asigurate de la bugetul de stat, excluzând posibilitatea apariţiei unor operatori privaţi pentru această zonă. De asemenea, se prevede o creştere cu 20% a contribuţiilor din accize, contribuţii care se vor constitui ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii şi vor fi redirecţionate către infrastructura medicală, programele naţionale de sănătate şi la sistemul medical de urgenţă.

Rep.: Strategia de descentralizare a sistemului sanitar românesc prevedea trecerea finanţării spitalelor la autorităţile locale. Unele voci spun că în urma descentralizării gestionarea spitalelor a devenit şi mai dezastruoasă decât înainte. Cum stau de fapt lucrurile la Constanţa?

C. D.: La Constanţa, din punctul meu de vedere, autorităţile s-au implicat în toate domeniile atât pentru dotarea cât şi pentru modernizarea infrastructurii spitalelor. Nu aş putea să spun că la Constanţa este o problemă. Ştiu că autorităţile se implică, la fel şi Ministerul Sănătăţii. Anul trecut am finalizat lucrarea la Unitatea de Primiri Urgenţe, cu investiţii de la Ministerul Sănătăţii, anul acesta vrem să finalizăm Secţiei de Oncologie care a primit în 2011, pe partea de investiţii în infrastructură, 25 de miliarde de lei vechi. De asemenea, autorităţile publice locale au investit câteva milioane de euro în Secţia de Ortopedie. La Medgidia ştiu că domnul primar Marian Iordache îl ajută pe domnul director Stere Buşu de la spital, există o colaborare bună între cele două instituţii. Nu aş putea să spun cât şi cum se implică autorităţile din Cernavodă, Mangalia sau Hârşova, dar la Spitalul Clinic TBC s-a finalizat ambulatoriul cu dotări de ultimă generaţie, iar implicarea acestora la Constanţa există, însă nu ştiu ce se întâmplă în alte judeţe.

Rep.: Aţi amintit de Secţia de Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Când credeţi că va fi inaugurată secţia? În cadrul secţiei vor activa şi medici din alte judeţe?

C.D.: Vor activa şi medici din alte judeţe, dar sperăm ca până la finele lunii martie să aibă loc şi inaugurarea. La momentul actual pot spune că judeţul Constanţa va avea cea mai modernă Secţie de Ortopedie din România şi poate chiar din sud-estul Europei. Vorbim de dotări în aparatură de ultimă oră, vorbim de dotări care vor fi necesare pentru pacienţii care vor ajunge în atenţia medicilor ortopezi, vorbim de modernizarea secţiei în totalitate şi de o creştere a calităţii serviciilor medicale în zona respectivă având în vedere că această investiţie era mai mult decât necesară. De altfel, Ministerul Sănătăţii a solicitat în urmă cu două săptămâni o listă cu unităţile sanitare care doresc să intre într-un circuit de turism medical. Este o propunere nouă a ministerului şi pe lângă Sanatoriul Balnear Techirghiol şi Sanatoriul Balnear Mangalia pe listă figurează şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa cu Secţia de Chirurgie Cardiovasculară, cu viitoarea Secţie de Ortopedie şi Secţia de Ginecologie.

Rep.: Reforma în sănătate tinde spre privatizarea spitalelor. Care ar fi avantajele şi dezavantajele unităţilor sanitare şi a pacienţilor din acest punct de vedere?

C. D.: În proiectul privind noua reformă în domeniul sanitar spitalele îşi modifică forma de organizare. Unele vor deveni fundaţii, altele vor deveni societăţi comerciale, dar indiferent de opţiune spitalele vor fi administrate tot de autoritatea publică locală, nu va fi un administrator privat, unităţile sanitare vor rămâne în continuare de utilitate publică şi vor fi în coordonarea şi subordonarea administraţiei publice locale. Există posibilitatea ca unele societăţi comerciale transformate în societăţi comerciale să atragă parteneri privaţi şi atunci se poate ajunge la privatizarea anumitor secţii din spital care ar putea fi date unor privaţi în cazul în care aceştia se vor angaja să le modernizeze şi să le aducă la un nivel de performanţă mult mai performant decât este în prezent.

Rep.: Vom asista în viitorul apropiat la privatizarea pe bucăţi a unităţilor sanitare din Constanţa?

C.D.: Nu cred că se vor privatiza pe bucăţi. Există posibilitatea ca unele unităţi să fie atrase de această latură în cazul în care ar exista operatori privaţi care ar dori să investească într-un spital pentru a îmbunătăţii calitatea serviciilor medicale, a dotărilor şi de ce nu a resurselor umane. Spre exemplu, un operator privat poate ar dori să vină să discute cu autoritatea publică locală din Hârşova şi împreună să facă o entitate care să rămână a spitalului şi să fie gestionată de un privat care să aducă o îmbunătăţire a serviciilor medicale în zona respectivă.

Rep.: La Constanţa ce spitale pot fi administrate de societăţi comerciale şi ce spitale pot fi transformate în fundaţii sau asociaţii?

C.D.: Cred că la Constanţa cea mai mare parte a spitalelor vor fi transformate în asociaţii şi fundaţii de utilitate publică în coordonarea autorităţilor locale. Transformarea în societăţi comerciale ar putea fi cazul spitalelor mai mici de la Cernavodă, Hârşova, dar care vor fi administrate tot de autoritatea locală, în speţă primăria. De altfel, după ce spitalele vor fi transformate în asociaţii sau fundaţii acestea se pot asocia între ele. Am putea asista la o asociere între Spitalul din Medgidia şi Spitalul din Cernavodă sau asociere între Spitalul din Eforie Sud şi Spitalul Judeţean, sau să existe o asociere între Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Spitalul TBC. Trebuie înţeles faptul că aceste asocieri se pot face cu păstrarea personalităţii juridice a fiecărui spital în parte sau aceste asocieri se pot face cu pierderea a uneia dintre entităţi. Ideea este că, pe viitor, pe piaţa asigurărilor private de sănătate vor trebui să existe şi furnizori puternici de servicii medicale astfel încât să-şi negocieze foarte bine contractul pe care îl vor semna cu viitorii asiguratori privaţi. Cred că o asociere foarte puternică între spitalele din judeţul Constanţa ar da posibilitatea negocierii unui contract foarte bun cu asiguratorii privaţi. Asocierea va fi foarte interesantă şi benefică pentru toate entităţile dn zona sanitară, iar unităţile singulare vor supravieţui mai greu.

Rep.: Această asociere nu se referă de fapt la o comasare a spitalelor care va naşte mamuţi?

C.D.: Se poate discuta şi de o comasare a unităţilor sanitare, dar deocamdată ne referim la o asociere cu păstrarea fiecărei entităţi juridice. Putem să discutăm despre comasare între unităţi sanitare, de asociere, de unire şi de o entitate mamut la nivelul judeţului Constanţa care să-şi negocieze viitorul contract cu reprezentanţii caselor private de sănătate. Prin comasarea spitalelor putem discuta de o eficientizare a actului medical şi gestionarea resurselor astfel încât acestea să meargă către infrastructura unităţii respective sau către îmbunătăţirea aparaturii medicale. Prin comasare există şi posibilitatea ca anumite posturi administrative să dispară, dar nu suntem singura ţară din Uniunea Europeană care comasăm spitalelor. În alte ţări sunt două-trei spitale foarte mari care funcţionează foarte bine şi aparţin de autoritatea publică locală. Acolo se implică foarte mult comunitatea şi autoritatea publică locală, iar la Constanţa noi trăim aici şi de primă elecţie tot aici ne tratăm. Nu suntem singurii care vrem să avem un număr mai mic de spitale astfel încât să le eficientizăm şi să funcţioneze mult mai bine. Sunt state mult mai dezvoltate decât noi, au spitale mai puţine şi funcţionează destul de bine. Sunt foarte multe lucruri care se pot face după apariţia acestei legi fiindcă va da posibilitatea echipei manageriale a fiecărei unităţi sanitare să abordeze altfel managementul spitalului (...).

Vom reveni.

Alexandra VASILE