Copiii problemă din România nu pot fi transformaţi în copii soluţii! Problema comportamentului DEVIANT, fără rezolvare în şcoli

Sistemul educațional primitiv nu oferă șanse la reabilitare minorilor cu comportament deviant dacă nu sunt de acord părinții. Asta este concluzia după ultimul caz de violență într-o școală generală, petrecut la Constanța, pe data de 30 ianuarie a.c. Problema este mult mai amplă. Copilul respectiv are un comportament violent și deranjează orele din motive personale. Mama a refuzat ca acel băiat să fie consiliat psihologic.

Singura soluție pe care o pot aplica profesorii este scăderea notei la purtare. Ulterior el poate fi mutat disciplinar căci sistemul educațional este obligatoriu la vârsta sa de 13 ani, împlinind în curând 14. Însă, acest băiat a fost bătut de trei mame supărate că ai lor copii au fost victimele acestui tânăr. Ce poate face Statul într-o astfel de situație? Ridică din umeri. De ce? Pentru că nu există temei legal.

Un sistem îmbătrânit, axat numai pe rezultate, pe performanță și pe kilograme de cărți cărate într-un ghiozdan. Aceasta pare a fi radiografia sistemului educațional din România. Sănătatea emoțională și psihică a elevului este lăsată într-o zonă intangibilă. Mulți copii ajung să aibă un comportament deviant la școală dacă există elemente care să-i afecteze: traume sau abuzuri.

Moartea unui părinte, violența domestică, alcoolismul în familie, dar și alți factori pot duce la formarea unui copil problemă, cum mulți îl catalogăm, fără să găsim copilul soluție în ecuație. Fiecare părinte se îngrijește de propriul copil, ceea ce este logic, și ne bazăm pe legislație pentru a corecta devianțele. Nu este chiar așa. În cazul lui Mustafa, băiatul de 13 ani de la Școala nr. 28 din Constanța, mama a refuzat consilierea psihologică după ce comportamentul tânărului deranja în mod repetat buna desfășurare a orelor, iar atitudinea sa era una violentă față de colegii săi mai mici.

De precizat este că acesta a rămas repetent din pricina slabelor rezultate la învățătură și a notelor scăzute la purtare. A și fost mutat la această școală după ce a avut un comportament asemănător la o altă instituție din Constanța. Și atât se poate face. Nimic mai mult. Asta pentru că sistemul nu permite izolarea socială.

„Este o situație destul de delicată și uneori te trezești în mijlocul evenimentelor. Din păcate, nu cred că este nici primul, dar nici ultimul eveniment. Am reușit în unele cazuri să ameliorăm. Noi monitorizăm toate cazurile, unele începând de la clasa I. Problemele în unele astfel de cazuri, unele se ameliorează și se rezolvă, însă colaborarea familiei nu este mereu.

Unde familia colaborează și înțelege, îi duc și ei la psihologi sau psihiatri, lucrurile sunt bune. Din păcate, avem foarte multe situații, familiile nu colaborează. Sunt și ceilalți părinți, care și ei susțin dreptul lor pentru că copii lor sunt deranjați la ore, profesorul trebuie să se ocupe de ore, însă nu se poate că cineva deranjează ora. școala nu are ce să facă. În astfel de situații nu poți decât să scazi nota la purtare. Nu poți să îl exmatriculezi, căci este învățământul obligatoriu.

Ați văzut că există cazuri în țară unde părinții spuneau că nu își mai trimit ei copii la școală în astfel de situații dacă nu îl dă afară pe ăla. Dar legea nu îi permite. Noi respectăm procedurile noastre – că trebuie să fie sub monitorizarea psihologului. Și psihologul este legat de o semnătură a părintelui.

El poate să facă o monitorizare externă dacă părintele nu este de acord. Așa e legea! Filozofia legislației așa este: să îi integrezi. Sunt cazuri extrem, care nu mai țin doar de psiholog, țin de psihiatri, iar unde nu te ajută familia, școala este descoperită. Ea trebuie să respecte legea, nu poate să îl dea afară, nu poate să acționeze violent. I se scade nota la purtare, atât”, a precizat Petrică Miu, inspector șef la Inspectoratul Școlar Județean.

Ce concluzii sunt trase din evenimentul de la Școala nr. 28? Mamele care l-au lovit pe minor sunt cercetate penal, mama este blamată și poate răspunde pentru acțiunile copilului, școala și conducerea pot fi cercetate disciplinar dacă nu au procedat cum trebuie, ceilalți copii rămân cu traume de la actele elevului problemă. Dar care este soluția pentru minor? Cum se implică Statul pentru reabilitarea lui? Așa cum preciza și Petrică Miu, nu pot fi rezolvate astfel de cazuri prin teorie și flyere.

Nu există investiții reale ale Ministerului Educației pe parte de corectare a comportamentului deviant. Modelul sistemului educațional din Finlanda, de exemplu, oferă posibilitatea de a participa la diverse activități pentru corectarea devianței – ore de sport, înot, activități recreative. Există și personal calificat, psihologi implicați și o legislație care este axată pentru formarea unui adult fără probleme de adaptere.

Dar, cum spuneam, este vorba de Finlanda. În România, un profesor care predă la prima oră Limba Română, la prânz poate mai ocupă o catedră, este responsabil și de modelarea comportamentului elevului. Un psiholog se ocupă de sute de copii, monitorizarea fiind precară. Legislația lasă totul în aer, iar acești minori cu deviații de comportament nu au nicio șansă odată catalogați ca și copil-problemă. Nu li se oferă soluția.

Claudia CORBU