COVID-19: Majoritatea pacienților cu boli reumatologice se recuperează [studiu]

Medicamentele folosite în tratamentul bolilor reumatice au, adesea, un efect destul de puternic asupra sistemului imunitar, prin acțiunea lor de suprimare a funcțiilor acestuia. Nu se cunoaște, însă, dacă pacienții care folosesc medicamente imunosupresoare, în tratamentul afecțiunilor din spectrul reumatic, au un risc mai crescut de a manifesta simptome grave ale bolii COVID-19, în cazul în care se infectează cu virusul SARS-CoV-2.

Este important de reținut faptul că medicamentele imunosupresoare au funcția de prevenire a agravării afecțiunilor reumatice musculo-scheletale iar, în absența acestora, simptomele se pot manifesta mult mai intens și mai dureros.

Un nou studiu observational, prezentat la Congresul European de Reumatologie de către Liga Europeană Împotriva Reumatismului (EULAR), sugerează că o doză moderată spre crescută de glucocorticoizi poate crește riscul spitalizării, în caz de COVID-19, în timp ce utilizarea unui factor inhibitor de tip anti-TNF a fost asociată cu un risc mai scăzut de spitalizare. Studiul a fost publicat online, în Annals of Rheumatic Diseases, la începutul acestui an.

Cercetătorii au analizat 600 de pacienți din 40 de țări care și-au înregistrat cazurile de COVID-19 în rândul populației de reumatici în registrul Alianței Globale de Reumatologie.Se cunoaște că medicamentele imunosupresoare și prezența comorbidităților sunt asociate unui risc crescut de infecții grave la persoanele cu afecțiuni reumatice. Prin urmare, cei cu reumatism sunt expuși unui risc mai mare de a manifesta simptomele mai grave ale COVID-19, inclusiv spitalizare, complicații sau deces.

Cercetătorii au evaluat pacienții după vârstă, sex, comportamentul de risc (fumători sau nefumători), diagnosticul de boală reumatică, comorbidități și medicamente antireumatice luate imediat înainte de infectarea cu SARS-CoV-2. Din cele 600 de cazuri analizate, 277 (46%) au necesitat spitalizare, iar 55 (9%) au decedat. Autorii studiului notează că una dintre limitările studiului constă în faptul că cele mai severe cazuri sunt cele care au prioritate în popularea registrului Alianței Globale de Reumatologie, ceea ce rezultă într-o rată de spitalizare/deces crescută artificial în grupul de pacienți raportați.

Așadar, datele furnizate nu pot fi utilizate în analiza incidenței bolii COVID-19 în rândul populației care suferă de afecțiuni reumatice sau de severitatea sa.

Cu toate acestea, oamenii de știință au descoperit că utilizarea de medicamente antireumatice convenționale, precum și cel de antiinflamatoare nesteroidiene, nu a fost asociată cu cazurile de spitalizare. În aceeași linie, factorii inhibitori anti-TNF au fost asociați cu riscuri scăzute de spitalizare și nu s-a reperat nicio asociere între utilizarea de medicamente anti-malarie și acest tip de risc.

Cu toate acestea, tratamentul cu medicamente de tipul prednison (în cantități mai mari de 10 mg/zi), care este un glocucorticoid, a fost corelat cu o probabilitate mai ridicată de spitalizare, în caz de infectare cu virusul SARS-CoV-2. Descoperirea se aliniază cu cercetări anterioare asupra acestei categorii de medicamente, care sugerează că dozele ridicate de glucocorticoizi pot fi asociate cu un risc mai crescut de infecție.

Nu în ultimul rând, studiul reflectă faptul că majoritatea pacienților cu afecțiuni reumatice se pot recupera cu succes în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2, independent de tratamentul antireumatic. În schimb, se impune colectarea mai multor informații cu privire la cursul de desfășurare al infecțiilor în contextul bolii COVID-19, la pacienții cu afecțiuni reumatice inflamatorii, conform doc.ro