Cu cagula pe faţă la descinderi, în instanţe, în centrul elevilor, lupta cu drogurile şi medicină: Constănţence de valoare

Poveşti impresionante de viaţă. La mulţi ani, doamnelor şi domnişoarelor!

Dacă aruncăm un ochi pe filele îngălbenite ale trecutului, sexul frumos ocupa un loc secund. Însă, anii au trecut, iar literele ce creionează istoria au început să-şi schimbe înfăţişarea, ajungând în momentul de faţă să ne confruntăm cu: "Îmi place să fiu femeie, chiar şi într-o lume a bărbaţilor. La urma urmei, bărbaţii nu pot purta rochii, dar noi putem purta pantaloni", după cum a spus chiar Whitney Houston. Pentru că, da, înainte de cariere şi rol în viaţa civică, sunt femei. Sunt şi mame şi soţii, dar fac faţă cu brio într-o lume a bărbaţilor, trudind cot la cot cu ei. Învăţământ, lupta cu drogurile, dosare penale, instanţe, medicină şi chiar prezente la descinderi cu cagula pe faţă: acestea sunt femeile Constanţei! Cotidianul "Replica" urează: La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor cu ocazia zilei de 8 Martie!

Cu cagula pe faţă, în prima linie la descinderi: sublocotenent Oana Simina Neacă

Sirenele sparg liniştea dimineţii, urmăriri, hoţi, percheziţii în forţă! Nu, nu descriem o scenă dintr-un film de acţiune, ci câteva elemente dintr-o zi de muncă a unui sublocotenent din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa. Iar când sublocotenentul este o femeie, da!, merită să-i urăm un călduros "La mulţi ani" cu ocazia zilei de 8 martie. Are doar 24 de ani, dar este comandant de grupă, subordonaţii fiind bărbaţi, îi place adrenalina şi nu se dă în lături când vine vorba să-şi tragă cagula pe faţă şi să participe la percheziţii. Despre Oana Simina Neacă este vorba, angajată a IJJ din decembrie 2013. A ajuns la IJJ Constanţa tocmai din Piteşti, din data de 1 decembrie 2013. Chiar dacă are numai 24 de ani, tinereţea fiind de partea ei, sublocotenentul Oana Simina Neacă conduce o grupă formată din bărbaţi. Îi place adrenalina şi filmele poliţiste, ceea ce a şi făcut-o să dea la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" - arma Jandarmi. "Mai exact, asigurăm ordinea şi liniştea publică, asigurăm ordinea atunci când au loc manifestări, mitinguri, evenimente de acest gen. Însă, pot spune că am participat şi la descinderi", a spus Oana Simina Neacă, descriindu-şi în mare activitatea de până acum. Ce a făcut-o să aleagă această meserie? Foarte simplu: "Pot să spun că, încă de mică, de când am văzut primul film poliţist, mi-a plăcut foarte mult. În plus, am doi fraţi şi, practic, am fost crescută printre băieţi. Însă, mi-a plăcut foarte mult uniforma, pe care mi-am dorit s-o îmbrac. Cam aceste elemente m-au făcut să aleg această armă. La jandarmi mi-am dorit pentru că este vorba de disciplină, ordine. De asemenea, am foarte mulţi prieteni care sunt în cadrul Jandarmeriei şi m-au sfătuit să aleg acest domeniu întrucât este foarte dinamic. Nici o zi nu seamănă cu cealaltă, nu este o meserie uşoară, este chiar dură şi periculoasă", a menţionat sublocotenentul. Este clar că nu-i place monotonia, după cum ne-a şi mărturisit, şi îi sclipesc ochii când aude de acţiuni în forţă. Îi place să intre în contact cu lumea, să socializeze, să rezolve problemele ce apar pe străzile urbei. "Trebuie să ştii cum să vorbeşti cu omul, cum să-i explici fără să-l jigneşti. Trebuie să ai multă răbdare şi tact şi să faci în aşa fel încât o situaţie tensionată să se încheie cu bine. Pentru că, da, în timpul acţiunilor ni se mai aruncă şi cuvinte jignitoare. De asemenea, trebuie să ştii să iei deciziile corecte în situaţii de urgenţă, pentru că, pe parcursul unei misiuni, pot interveni multe schimbări de situaţie şi nu trebuie să fii luat prin surprindere. Da, iniţiativa şi spontaneitatea sunt foarte importante.", ne-a mai relatat Oana Simina.

Cu masca pe faţă, la descinderi în Penitenciarul din Galaţi

Chiar dacă nu a avut parte de prea multe misiuni în forţă, a participat totuşi la descinderi şi a prins hoţi de buzunare. "Descinderile au fost la Galaţi, la penitenciar. Am fost acolo în sprijinul celor ce au organizat acţiunea, tocmai pentru a avea grijă să nu se stârnească vreun scandal. Am avut grijă ca deţinuţii să stea liniştiţi, să nu se dea jos din paturi. Mi-a plăcut, de ce să nu recunosc. Îmi plac astfel de acţiuni. Am avut cagulă, da. Pe viitor voi avea parte de şi mai multă acţiune. Dar nu mi-e teamă", a spus ea. A ales Constanţa tocmai din această prismă: pe timp de vară chiar va avea acţiune şi asta pentru că sezonul estival aduce vrute şi nevrute. "Aici nu mă voi plictisi, voi avea activitate şi asta îmi şi doresc. M-am interesat de dinainte de Constanţa, şi de colectiv, misiuni, şi mi-a plăcut. Plus că oraşul este foarte frumos. Aş fi putut să aleg Bucureştiul, dar aici este mai frumos", a mai spus cadrul militar. Pe lângă acţiunile pe care le aşteaptă cu nerăbdare, dacă ar fi să privească spre viitorul ceva mai îndepărtat, parcă i-ar surâde puţin ideea de magistrat. Dar nu este o certitudine, recunoscând că dacă va fi cucerită de meseria de faţă, poate că aici va rămâne. "Până acum îmi place, chiar pot spune că vin de plăcere la muncă. Colegii mă respectă foarte mult, aici fiind incluşi şi subalternii. Mă înţeleg foarte bine cu ei, oricum ei îşi fac treaba foarte bine. Îmi place să cred şi să susţin că am cea mai bună grupă.", a conchis sublocotenentul. Ca atare, Oana Simina Neacă chiar poate fi încadrată în categoria "Doamne de poveste ale Constanţei".

De la cercetări penale, în sala de judecată: Subcomisarul Crina Chirea

Meticulozitate, cercetări şi indicii puse cap la cap, toate contopite în dosare penale. Este vorba de o activitate de 9 ani, după care a trecut pe domeniul civil, în calitate de consilier juridic în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa. Da, cu ea te întâlneşti în instanţă, în cazul în care ai de contestat un process verbal de contravenţie la... regimul rutier, să spunem. Este vorba de subcomisarul Crina Chirea, de 33 de ani, o altă doamnă de poveste a urbei de la malul mării, căreia îi urăm "La mulţi ani" cu ocazia zilei de 8 martie. "Începusem să mă pregătesc pentru facultatea de drept, pentru că aş fi urmat o profesie în domeniul dreptului, cu siguranţă, şi dacă nu aş fi fost poliţist, aş fi fost avocat sau ceva în domeniu. Am găsit că mi se potriveşte. Cred că filmele poliţiste fascinează pe toată lumea şi am vrut să văd cum este să şi practici. Şi am ales bine, pentru că mi se potriveşte.", a declarat, pentru "Replica", subcomisarul de Poliţie Crina Chirea. Mai exact, în momentul de faţă, principala atribuţie a omului legii este de a reprezenta interesele IPJ în procesele cu terţii. "Ca şi consilier juridic, principala mea atribuţie este reprezentarea Inspectoratului în procesele cu terţii. Ponderea acestor procese o reprezintă dosarele în care persoanele contestă procesele verbale de contravenţie, cele mai multe dintre ele la regimul rutier, pe care le câştigăm în proporţie de peste 95%. De asemenea, sunt dosare în domeniul contecios administrativ, dreptului civil. Mai reprezint Inspectoratul General al Poliţiei Române sau Ministerul Afacerilor Interne, pe baza delegaţiilor date de către aceste instituţii, în dosarele în care ele sunt parte. Avizez, practic, toate documentele, contracte încheiate cu alte persoane juridice, avizez dispoziţiile interne care se întocmesc la nivelul Inspectoratului, formulez puncte de vedere în interpretarea şi aplicarea legii.", a completat Crina Chirea. Însă, înaintea de acest domeniu, a existat o perioadă de 9 ani de zile la cercetări penale,unde s-a confruntat cu situaţii care mai de care mai inedite. "Cazurile mai speciale sunt, cu siguranţă, din perioada în care am lucrat la cercetări penale. Am lucrat 9 ani de zile ca ofiţer de cercetare penală. Am avut dosare cu volum mare de activităţi. În general, erau dosare cu fraude bancare, în care anumite persoane prin intermediul altor interpuşi, folosindu-se de mijloace frauduloase, la înscrisuri falsificate, duceau în eroare funcţionarii bancari, pe care îi determinau să le dea credite persoanelor interpuse şi ei îşi însuşeau sumele de bani", a mai spus Crina Chirea.

Ameninţată de un infractor : O să ies şi te voi căuta!

Un alt dosar ce i-a rămas întipărit în minte se referă la o victimă ce a fost şantajată de un număr mare de persoane. "În dosarul respectiv s-a făcut propunere de arestare pentru 18 inculpaţi. Era vorba de şantaj exercitat prin violenţă şi ameninţare pentru a determina victima să le remită diverse sume de bani. Un fel de cămătărie, dar exercitată prin violenţă, ceea ce a transformat-o în şantaj. Am avut dosare cu înşelăciuni, în care victimele aflate în situaţii precare personale sau financiare erau determinate de membrii unor grupuri de infractori să-şi înstrăineze locuinţele. Da, este vorba de înşelăciuni cu locuinţe. Au fost multe, dar după ce treci printr-o experienţă mai mare, nu ţi se mai par chiar aşa. Ţin minte, totuşi, cam la un an după ce am venit din facultate, că un hoţ din societăţi comerciale, în momentul în care a fost dus la propunerea de arestare preventivă, m-a ameninţat. Mi-a spus că o să iasă şi o să mă caute. Atunci, fiind mai la început, m-am uitat aşa... oare vine să mă caute? Şi apoi mi-am spus: câinele care latră nu muşcă şi, evident, că am uitat foarte repede evenimentul.", a completat consilierul juridic. Chiar şi aşa, cercetările penale reprezintă marea dragoste a Crinei Chirea, însă îi place şi ceea ce face în momentul de faţă, motiv pentru care nu s-ar întoarce la vechea ramură însă, după cum a spus chiar ea: "nu se ştie niciodată". Şi nu, nu este uşor, pentru că viaţa de poliţist este una încărcată. Sunt zile în care nu se mai ţine cont de numărul orelor petrecute în uniformă. "Am stat şi o zi şi jumătate la muncă. Nu mi-am dat seama când au trecut 36 de ore pentru că am audiat sau am avut alte activităţi în vreun dosar. Dar, este foarte important să nu uiţi să păstrezi un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, dar persoanele apropiate te înţeleg sau... nu. Şi atunci alegi", ne-a mai relatat omul legii. În timpul liber îi place să citească, să asculte muzică franţuzească, să se plimbe pe malul mării şi în parc şi să se întâlnească cu prietenii. De asemenea, menţionăm că, în iarna lui 2012, a participat la o misiune în Paris, colaborarea dintre Poliţia Română şi cea franeceză fiind una foarte bună, după cum bine ni s-a spus. "Am fost acolo în sprijinul autorităţilor franceze în combaterea infracţionalităţii româneşti . A fost interesant pentru că este interesant să faci schimb de experienţă cu alte structuri din alte ţări, să vezi cum tratează ei problemele. Şi ei sunt curioşi cum se procedează la noi şi toată lumea are de câştigat", a încheiat consilierul juridic din cadrul IPJ Constanţa.

Ar fi putut fi avocat, dar acum nu se vede făcând altceva: inspector şcolar Cristina Ivan

Cristina Ivan este Inspector General de limbă şi literatură română, cadru didactic şi mamă. Care este secretul ei? "Organizarea: Dacă ştii cum să te organizezi, le poţi face pe toate", o spune chiar ea. De 7 ani îşi desfăşoară activitatea în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, chiar dacă iniţial îşi dorea să urmeze Facultatea de Drept: acum nu s-ar mai vedea făcând altceva. "Lucrul cu elevii este provocator. Generaţiile se schimbă, trebuie să îi găseşti fiecăruia punctul vulnerabil şi apoi să îţi vezi roadele", explică inspectorul. Îşi aminteşte cu drag de o generaţie de acum 3 ani, când era deja cadru didactic în cadrul Liceului Internaţional de Informatică, "o generaţie de copii crescută şi formată foarte frumos", care i-a dăruit la terminarea ciclului liceal un tablou de grup. "Provocarea" pare că ar fi cuvântul care ar putea defini cursul vieţii ei: "Eu consider că în viaţă nu contează că ai căzut, ci contează cum te ridici. Iar dacă viaţa e plină de provocări, dar ai o familie care să-ţi fie aproape, totul devine mai uşor". Deşi a călătorit mult, în scopuri profesionale, obţinând burse în Italia, Polonia sau Germania, profesoara spune că oraşul de origine rămâne cel preferat, pe care nu l-ar înlocui cu nici un altul. "Peisajul marin are o semnificaţie aparte. Pe mine mă inspiră tot ce e legat de mare". Are o fetiţă în vârstă de 11 ani, a cărei educaţie este influenţată atât de o mamă iubitoare, dar şi de un cadru didactic. "Am educat-o să participe la concursuri, să aibă respect faţă de profesori, să îşi aleagă anturajul", spune inspectorul. Nu îşi face niciodată planuri: "Nu îmi fac un scop din a obţine o funcţie, în viaţă contează altele. Nu îmi fac planuri niciodată, pentru că mereu lucrurile iau o altă direcţie, şi prefer să le las să vină pur şi simplu. Pe toate funcţiile pe care le-am ocupat până acum am fost aleasă, nu m-am propus eu". În ceea ce priveşte sistemul de învăţământ, respectul elevilor faţă de cadrele didactice, Cristina Ivan crede că nu profesorii s-au schimbat, ci generaţiile de elevi: modelele din jurul lor nu mai sunt valori, astfel că s-a schimbat şi modul lor de a privi şcoala. "Trăim într- o lume în care femeia a fost mereu pe un loc secund, a avut mai degrabă un rol adiacent, auxiliar. Desigur că e mai greu pentru o femeie se descurce şi cu o carieră, ţinând cont că are responsabilitatea educării propriului copil", a concluzionat Cristina Ivan.

De la catedră, la lupta cu drogurile: inspector Carmen Lipan

Carmen Lipan, în vârstă de 39 ani, a visat să ajungă cadru didactic. Visul i s-a îndeplinit, iar timp de 12 ani a oferit din bagajul său de cunoştinţe muzicale elevilor şi, în acelaşi timp, i-a învăţat şi psihologia. Însă, la un moment dat, nu şi-a mai regăsit locul în sistem fapt pentru care a spus: gata! şi a luat-o pe alt drum. Dar a rămas la fel de aproape de copii. Din 2008 este Inspector de specialitate în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Constanţa şi încearcă să le explice adolescenţilor ce înseamnă drogul, cât de periculos este, de ce nu este bine să-l consume. "Am lucrat 12 ani în învăţământ, am fost profesoară de muzică şi psihologie. Am plecat din învăţământ pentru că nu-mi găseam locul. La Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Constanţa lucrez din aprilie, anul 2008. Postul iniţial a fost pe specialist educaţie învăţământ, această specializare s-a desfiinţat şi, din septembrie, suntem specialişti în prevenire, şi, mai nou, specialişti în administraţie publică", ne-a declarat Carmen Lipan. De ce a ales să plece din învăţământ şi a optat pentru o carieră în acest domeniu? "Am considerat că trebuie făcut un pas spre acest domeniu pentru că am observat că în scoală acest fenomen a luat amploare. Îmi place ceea ce fac. Faptul că merg în faţa copiilor şi discut cu ei şi îi învăţ despre cum să facă şi cum să evite consumul de droguri, înseamnă foarte mult", a mai declarat psihologul. Atunci când ajunge în faţa elevilor, ştie exact ce trebuie să facă, ce să le spună, şi face totul cu pasiune, şi nu din obligaţie. Iar satisfacţiile nu întârzie să apară. "De obicei, elevii trebuie să ştie foarte bine ce este un drog, motivaţia consumului de droguri, pentru că pe primul loc se află curiozitatea, trebuie să ştie ce grupuri de prietenii au pentru că, dacă nu ştiu să lege aceste prietenii, ele îi duc spre consumul de droguri. Îi învăţ cum să recunoască un consumator: după semnele pe care acesta le arată, ochii roşii, comportament schimbat",a explicat Carmen Lipan. "Sunt cazuri în care merg la liceu şi, după ce termin de prezentat şi discutat cu elevii, unii adolescenţi mă aşteaptă, cerând ajutor. Recunosc, practic, chiar dacă nu în plen, că au nevoie de ajutor şi pentru mine înseamnă foarte mult, atâta timp cât pot să-i ajut să intre în centru. Iar faptul că unii au şi recunoscut în plen că au consumat şi au vrut să discute cu colegii lor despre asta, şi atunci înseamnă enorm de mult. Să ajungi în faţa unui necunoscut şi să poţi să recunoşti că te droghezi, să poţi să-i câştig încrederea în aşa fel încât să se deschidă, este un lucru mare. De fapt, intră în atribuţiile noastre să-i ajutăm pe aceşti copii", a mai completat ea. Femeile sunt speciale, unice şi în centrul atenţiei, în ziua de 8 Martie. Ce înseamnă pentru Carmen Lipan această zi? "Este o zi pe care o trăiesc de câţiva ani alături de familie, de copiii mei, este cea mai frumoasă zi din viaţa unei femei. Pe această cale, doresc să le tarnsmit tuturor mamelor, consumatorilor şi colaboratorilor noştri o primăvară cât mai călduroasă, cu cât mai multe bucurii, multă sănătate şi... fără droguri!", a conchis inspectorul.

Alina Mirella Dobrotă, de trei ori femeie: mamă, medic şi director!

Pregătirea profesională permanentă, seriozitatea, disciplina şi dorinţa de a se perfecţiona continuu sunt cerinţele de bază pentru a ajunge un bun profesionist. Iar medicina pentru medicul Alina Mirella Dobrotă a fost o provocare. S-a adaptat tuturor transformărilor din sistemul sanitar. Experienţa acumulată a ajutat-o să facă faţă actualei funcţii pe care o ocupă de la 1 iunie 2001, cea de director al Centrului Regional de Tranfuzii Sanguine Constanţa. De atunci toată energia şi-a îndreptat-o către instituţia pe care o manageriază cu multă dăruire. Munceşte enorm, iar rezultatele muncii sale vorbesc de la sine. Fire sensibilă, medicul Dobrotă vorbeşte cu zâmbetul pe buze atunci când este întrebată despre "ineditele" probleme ale Centrului de Transfuzii. Deşi una din cele mai vitale instituţii din Constanţa deţine un autovehicul, postul şoferului este liber de 4 ani. Are 15 oameni în subordine, dintre care mai mult de jumătate sunt asistente debutante. Şi, cu toate acestea, centrul funcţionează. În cazul medicului Dobrotă se adevereşte din nou zicala că "omul sfinteşte locul". Iar caracterul unui om iese la iveală în momente de criză. "Depunem mari eforturi pentru a ne descurca. Dar asta e situaţia, trebuie să găsim o cale", ne-a spus dr. Dobrotă. Despre funcţia pe care o ocupă în prezent spune că o solicită foarte mult, iar un lider adevărat se formează în timp. În cei 13 ani de activitate intensă, medicul Dobrotă a demostrat că este extrem de eficient societăţii din care face parte . Colectele de sânge se organizează cu periodicitate, se munceşte şi în weekend- acestea sunt câteva dintre sacrificiile pe care angajaţii Centrului de Transfuzii Sanguine le fac săptâmână de săptămână. "Nu mă plâng, dar abia ne descurcăm", a adăugat aceasta. O echipă mică, dar muncitoare, care devine din ce în ce mai bună, cam aceasta ar fi descrierea grupului de oameni calzi care lucrează în cadrul Centrului de Transfuzii. Tot timpul dr. Dobrotă se "pierde" în folosul instituţiei indiferent de starea dumneaei de sănătate, indiferent de problemele personale care s-ar putea ivi. "Trebuia să fiu internată. Am venit aici. Ştiu că e o inconştienţă din partea mea, dar dacă m-aş fi internat, cine mi-ar fi ţinut locul? Dacă mă plâng, mi se spune că am ştiut de la bun început la ce mă înham". Unul dintre sfaturile Alinei Dobrotă pentru tineretul din ziua de azi este să plece în Occident. "Şi eu am fost plecată în Occident şi m-am întors, am zis să fac o schimbare aici. Dar după ce te confrunţi cu anumite situaţii, începi să regreţi". Acelaşi sfat i l-a dat şi fiicei sale: să plece în Occident! Iar când vorbeşte despre fiica sa, i se luminează ochii. Medicul consideră că sistemul românesc are o acută problemă de colaborare: "Munca în echipă lipseşte. Nu ştiu dacă tinerii din ziua de azi învaţă în şcoli de munca în echipă, eu una nu îmi amintesc că mi s-a impregnat această idee în şcoală, sau am avut-o dintotdeauna. Ar facilitata cu mult lucrurile dacă ar exista colaborare", a conchis dr. Alina Mirella Dobrotă.

Liliana CHIRU, Cristina MARIN, Mirela PASCAL