Culeţu vrea să modifice Codul Insolvenţei şi să resusciteze legea care îi salvează pe datornicii la bănci

Legea insolvenţei persoanelor fizice, care ar trebui să dea bătăi de cap băncilor, îi bagă mai degrabă în încurcătură pe politicieni. Preşedintele partidului Forţa Civică Constanţa, Dănuţ Culeţu, este iniţiatorul unui proiect de faliment personal, pentru persoanele fizice, care se confruntă cu datorii la instituţiile financiare. Toate bune şi frumoase, numai că, există alte trei proiecte aproape identice, de care se alege, literalmente, praful prin sertarele Parlamentului României.

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată duminică la sediul partidului, Culeţu a tras un semnal de alarmă, în privinţa datornicilor la bănci: "Miercuri a fost şedinţa comisiei juridice a Camerei Deputaţilor cu Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Superior al Magistraturii. Banca Naţională a României nu a fost. În acest moment există 715.000 de români care au restanţe de peste 30 de zile şi 4,5 milioane de români au 7,5 milioane de euro credite. Am spus ARB că pierderile pot fi diminuate, întrucât provizioanele se pot întoarce şi, al doilea lucru important, executarea silită nu înseamnă recuperarea creditului. Am dat şi un exemplu, pe care l-am avut eu personal, un credit, un teren, luat în garanţie în 2008 care a ajuns neperformant şi a fost vândut în 2012 la 30% din valoare. Aşadar, nu s-a acoperit creditul şi au înţeles şi acest punct de vedere. Există o temere la nivelul ARB referitoare la legea insolvenţei persoanelor fizice".

Referitor la întâlnirea de miercuri, dintre comisia juridică a Camerei Deputaţilor, pe de-o parte şi ARB şi CSM de cealaltă, Culeţu susţine că a avut în vedere evitarea unei "portiţe de scăpare" pentru debitorii care nu doresc să-şi achite creditele: "S-au discutat principiile generale ale legii insolvenţei. CSM a spus fără rezerve că este necesară o asemenea lege. Consiliul legislativ a analizat patru proiecte de lege, inclusiv cea pe care eu am făcut-o. Ne-am propus să le armonizăm pentru un singur proiect. Nu avem punctul de vedere al Guvernului, în ceea ce priveşte însă ARB, aceasta a avut două luări de poziţie: există posibilitatea pentru a crea debitorilor o portiţă de scăpare de la plata datoriilor şi am spus tranşant că nu acesta este principiul acestei legi şi, în bilanţul băncilor, stipulează că, dacă ai achitat 75% din valoarea creditului, el poate fi considerat achitat, lucru pe care ARB nu l-a împărtăşit, invocând pierderi".

Ce este şi cui aparţine legea falimentului personal? Cum ajungi infractor!

Legea insolvenţei persoanelor fizice este necesară pentru protecţia românilor care au credite la bănci, faţă de presiunea creditorilor bancari, către care nu îşi mai pot permite plata restanţelor, fără să fi ajuns în stare de încetare de plăţi din vina sau culpa lor. Aşadar, legea vine în sprijinul persoanelor care nu mai pot să îşi achite ratele şi nu a celor care nu vor.

Proiectul legislativ al lui Culeţu, realizat în colaborare cu Mihai Răzvan Ungureanu, a fost depus şi susţinut în Parlament de alţi 45 de Parlamentari, de la PDL, PP-DD şi un deputat PNL. La elaborarea textului a participat şi Gabriel Biriş, avocat şi vicepreşedinte al Forţei Civice. Partea proastă a proiectului constă într-un articol care dă fiori datornicilor la bănci: falimentul personal va fi înregistrat în cazierul judiciar. Practic, un insolvent va fi infractor!

Referitor la acest aspect, Culeţu a declarat pentru Replica: "Suntem în cadrul dezbaterilor generale, adică tratăm principiile legi. Când vom trece la discuţia articolelor şi ştiu că acolo există un punct de vedere, în nici un caz, în dezbaterile generale, nu a reieşit că există nereguli din partea autorităţii bancare. Când vom intra pe articole şi vom ajunge acolo, vom discuta să finalizăm legea".

Pe de altă parte, deputatul PSD, Bogdan Diaconu, este iniţiator al unui proiect asemănător. Diaconu propunea la începutul anului o lege privind moratoriul executării silite a datornicilor la creditele ipotecare pe o perioadă de doi ani şi, de aceeaşi facilitate, ar putea beneficia şi cei cu datorii mari la utilităţi. Practic, deputatul PSD impune o perioada de graţie de doi ani, după care achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului.

Adaptarea românească a realităţii funcţionale a legilor similare de insolvenţă personală din Statele Unite, Austria, Polonia, Ungaria sau Germania a apărut prima dată în România în anul 2010. Senatorul de Ilfov, Iulian Urban, a propus forma originală a legii falimentului personal. Legea a fost adoptată de Senatul României în martie 2010 şi, de atunci, stagnează în sertarele Camerei Deputaţilor.

Astfel, cel mai probabil, datornicii la bănci vor avea de aşteptat mult şi bine legea care îi salvează din ghearele recuperatorilor bancari, întrucât există trei proiecte asemănătoare în comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Culeţu intenţionează să modifice Codul Insolvenţei

Deputatul constănţean susţine că invalidarea Codului Insolvenţei de către Curtea Constituţională poate fi un prilej de modificare radicală a acestuia. El a declarat pentru Replica: "Faptul că acest cod al insolvenţei a fost invalidat de Curtea Constituţională, care a spus că nu poate fi promulgat prin ordonanţă de urgenţă, ci pe procedură, face posibil să rediscutăm acest cod al insolvenţei. Este punctul de vedere al CSM: nu ar trebui să existe două legi: una a persoanelor juridice şi alta a persoanelor fizice. Un punct de vedere foarte corect şi putem profita de acest moment, prin introducerea insolvenţei persoanelor fizice în noul cod al insolvenţei. Probabil, săptămâna viitoare ne vom întâlni cu ARB".

Cum stăm cu datoriile. Constanţa, în top

Podiumul cu cei mai îndatoraţi locuitori la bănci conţine judeţul Constanţa, care ocupă poziţia deloc îmbucurătoare în privinţa creditelor în acordate în moneda naţională: trei. Potrivit datelor emise la mijlocul lunii octombrie de BNR, valoarea creditelor acordate era, la sfârşitul lunii septembrie a.c., de 3,347 de miliarde de lei, în timp ce, creditele în valută sunt în valoare de 5,079 de miliarde.

Capitala se situează pe primul loc în privinţa creditelor acordate, cu 26,650 de miliarde, credite în lei şi 64,493 de miliarde, în valută, urmat de Cluj, cu 3,606 miliarde credite în lei şi 6,845 miliarde, în valută. În privinţa creditelor acordate în valută, Constanţa se află pe locul 5, devansat de Bucureşti (64,493 de miliarde), Cluj (6,864 de miliarde), Timiş (6,270 de miliarde) şi Iaşi (5,270 de miliarde).

În ultimii 12 ani, datoriile românilor au crescut de 40 de ori! Conform ultimelor date publicate de BNR, rata creditelor neperformante a ajuns în luna august la 21%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, când era de doar 7,89%. Rata creditelor neperformante reprezintă ponderea restanţelor de peste 90 de zile din volumul total de credite şi dobânzi aferte acordate de bănci.

Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatori. Potrivit acestei legi, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin. Practic, consumatorii au libertatea de a denunţa băncile în instanţă şi de a-şi recupera banii pierduţi sub forma diverselor comisioane. De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive. Pe de altă parte, orice tentativă de promovare a legii insolvenţei persoanelor fizice, a cărei campanie de adoptare a demarat din Constanţa, intitulată de pagina de socializare Facebook "Susţin Legea Falimentului Personal", va fi oprită. Angajamentul este asumat de Guvernul României, cu FMI, pentru o perioadă de doi ani.

Marius VASILE