Cultura eșuează la Constanța? Elita culturală de la malul mării, invitată la dezbatere!

Luni, 15 ianuarie, românii celebrează Ziua Culturii Naționale. Dar, după cum atrag atenția reprezentanții Asociației Casa Mării Negre, „prea puține lucruri, în România de astăzi, ne mai amintesc de cultură”.

„Prea puține cărți se mai deschid în biblioteci, prea puține poezii se mai scriu, tinerii cresc departe de chemările ei de sirenă. Temerea noastră profundă este că generațiile de astăzi au pierdut aspirația pentru cultură ca model posibil al lumii. Temerea noastră secundară este că Tomisul, oraș al lui Ovidius și al culturii greco-romane, oraș al mării și al poeziei, produce forme anemice de cultură.

Avem nevoie de antrenori de cultură care să aducă din nou, la Tomis și în țară, mai multă emoție care să ne sporească/anime. Cultura începe, în fond, din nevoia de a organiza o rezistență colectivă împotriva lumii care își pierde sensurile.

Din aceste motive, anul trecut am inițiat și derulat un amplu pariu cultural colectiv al Cetății Tomisului, unic în lume ca proiect și realizare, un volum emblematic dedicat primului om de cultură de notorietate al Tomisului, Publius Ovidius Naso – Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis.

Începem acest an propunând oamenilor de cultură din Cetate o dezbatere liberă, onestă, poate chiar dureroasă, despre cultura Tomisului”, a transmis dr. Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre.

Dezbaterea, care va avea loc sub forma unei mese rotunde, are tema „Există forme evoluate de viață culturală la Tomis? Este conectată Cetatea tomitată la proiectele culturale majore din România?” și se va desfășura, marți, 16 ianuarie a.c., de la ora 10,00, la sediul asociației, din B-dul Mamaia, nr. 203, etajul 4, apart. 7.

„De Ziua Culturii Naționale (15 Ianuarie), o discuție informală privind formele de viață culturală la Tomis este binevenită, chiar obligatorie, pe fondul consolidării percepției (auto)izolării spațiului cultural și spiritual tomitan de proiectele spirituale paradigmatice produse/gestionate în restul României.

Temele de reflecție la care este invitată să răspundă elita culturală a Tomisului cu această ocazie reflectă îngrijorarea noastră că există o lene ancestrală a culturii la Tomis care se perpetuează din inerție și îndepărtează Cetatea de fenomene culturale de amplitudine care să încăpățânează să se producă în restul țării: Sunt reale izolarea, provincialismul, natura periferică a culturii tomitane comparativ cu dinamica vieții culturale a Bucureștiului sau a periferiilor emancipate? Este Tomisul un spațiu al eșecului cultural/spiritual, al formelor rudimentare de cultură și spiritualitate? Există o comunitate culturală locală conștientă de sine? Care este profilul acesteia, care sunt urgențele ei consensuale? Există o resursă culturală locală, omologată la nivel național/internațional? Cât de departe este Constanța de proiectul transformării polis-ului actual în oraș european al culturii? Folosește Tomisul în plan cultural avantajul rarisim al bunei poziționări geopolitice? Care sunt pârghiile și instrumentele comunității culturale locale de a-și depăși inhibițiile periferice, de a-și valorifica și consolida resursa culturală locală? Sunt șanse ale culturii tomitane de a exista în 2018, se prevăd șanse paradigmatice ale culturii tomitane de a-și construi un profil cultural/spiritual pe termen lung?

De Ziua Culturii Naționale, avem mai multe întrebări decât răspunsuri. Însă o certitudine a rămas mereu vie, aici (și oriunde în lume), în pofida tuturor cataclismelor: cultura rămâne o opțiune individuală magică, o cheie către universuri miraculoase și o salvare colectivă pe termen lung”, a mai transmis reprezentantul Asociației Casa Mării Negre.

Florentina BOZÎNTAN