Cum a scăpat un constănțean de dosarul penal de evaziune fiscală! Statul Român îşi ia adio de la peste 2.500.000 de lei

Un constănțean, veche „cunoştinţă” a oamenilor legii, a scăpat de închisoare, dar și de repararea prejudiciului stabilit în dauna Statului Român în valoare de peste 2.500.000 ei! Deși Tribunalul l-a condamnat în 2017 la 6 ani și 8 luni pentru evaziune fiscală, la recurs Curtea de Apel l-a achitat. Mai mult, pretențiile civile cerute de Ministerul Finanțelor au fost respinse. Este vorba despre Florian Bogdan Stanciu care a intrat în atenția oamenilor legii încă din anul 2009, fiind condamnat definitiv, pe 7 iunie 2012, la trei ani cu suspendare pentru infracţiunea de spălare de bani. Pe 10 decembrie 2015, acelaşi Stanciu a fost, din nou, trimis în judecată, tot pentru spălare de bani, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Constanţa. Menţionăm că în trecut el fost cercetat pentru faptul că ar fi făcut „tranzacţii” cu cereale, banii fiind încasaţi în conturile a trei firme fantomă, prejudiciul ridicându-se la 250.000 de euro.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța din 2015, Stanciu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor, reținându-se că în perioada iunie-decembrie 2005, pârâtul, în calitate de reprezentant legal, respectiv administrator al unei societăți din Constanța s-ar fi sustras de la plata taxei pe valoare adăugată și a impozitului pe profit, datorate bugetului de stat. În cuprinsul rechizitoriului s-a reținut că prejudiciul cauzat bugetului de stat era în cuantum de 2.528.380 lei, sumă stabilită în urma efectuării în cadrul urmăririi penale a Raportului de constatare din 21.08.2015 de către inspectorul antifraudă Semsibali Beinaz. În cursul urmăririi penale, ANAF s-a constituit parte civilă în procesul penal pentru suma de 2.528.380 lei, constituirea de parte civilă pentru aceeași sumă fiind menținută și în cursul soluționării dosarului penal al Tribunalului Constanța. În urma efectuării unei expertize contabile în cursul judecății dosarului penal în fața primei instanțe, s-a stabilit că prejudiciul pe care pârâtul l-ar fi produs prin neevidențierea tuturor operațiunilor comerciale efectuate de societate în anul 2005 ar fi fost de 1.366.130 lei TVA și 512.668 lei impozit pe profit.

În aprilie 2017, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina pârâtului în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, dispunându-se condamnarea acestuia la pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare. Prin aceeași sentință penală a fost admisă în parte acțiunea civilă, fiind obligat pârâtul la plata către Statul Român a sumei de 1.878.798 lei reprezentând despăgubiri civile, precum și a dobânzilor și penalităților de întârziere, calculate începând cu 01.01.2006 și până la achitarea efectivă a debitului principal. Împotriva acestei sentințe penale a fost declarat apel și, în cursul soluționării apelului, s-a efectuat o nouă expertiză contabilă care a evidențiat un prejudiciu de 1.394.130 lei.

A încetat procesul penal pentru că a intervenit termenul de prescripție, iar ANAF nu-și poate recupera prejudiciul

Culmea, în mai 2018, Curtea de Apel Constanța a respins apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și Statul Român și a admis apelul declarat de Stanciu, a desființat în parte sentința apelată și, rejudecând în fond, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute prin actul de sesizare în infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal 1968 raportat la art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal. Instanța de apel a dispus încetarea procesului penal față de pârât pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, întrucât s-a împlinit termenul special de prescripție a răspunderii penale,iar acesta nu a solicitat continuarea procesului penal.

Ministerul Finanțelor a continuat demersurile pentru recuperarea prejudiciului, considerând faptul că, deși fapta pârâtului nu mai e considerată infracțiuni, respectivele sume rămân în sarcina acestuia. Potrivit ANAF, Stanciu, în perioada iunie-decembrie 2005, a ascuns ori disimulat adevărata proveniență a circulației bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni, în fapt întocmind în fals mai multe borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice pe care le-a folosit la retragerea de numerar din conturile bancare ale societății, deschise la două bănci, respectiv a sumei totale de 4.247.218,74 lei care provenea din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală. În acest sens, în iulie 2018 a solicitat, în contradictoriu Florian Stanciu, obligarea acestuia din urmă la acoperirea prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului aferent sumei de 2.528.380 lei (1.372.549 TVA și 1.155.831 impozit pe profit), la care se adaugă accesorii bugetare până la data plății inclusiv. În iulie a.c., magistrații au respins acţiunea în răspundere civilă delictuală formulată, fiind admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Stastul Român nu a renunțat și a formulat recurs,a cesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța pe 7 octombrie a.c.

Mirela PASCAL