Cum văd tinerii constănţeni relansarea economiei

Soluţii pentru combaterea şomajului

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că, pentru un tânăr, lipsa de perspective, resurse şi sprijin sunt nelipsite din cotidian. Confruntat cu barierele birocratice, dar şi cu absenţa suportului financiar, tinerii continuă politica născută în primii ani cenuşii ai democraţiei: migraţia peste hotare. Tinerii din România reprezintă un segment consistent şi, ca pentru orice societate sănătoasă, criteriul unic şi obligatoriu pentru existenţa societăţii. Numai dacă studiem criteriul politic, în România, există 5.593.147 cetăţeni cu drept de vot, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 35 de ani, reprezentând 30,76% din numărul total al cetăţenilor care îşi pot exprima voinţa democratică. Totodată, din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 35 de ani, în mediul urban sunt 3.207.963, reprezentând un procent de 57,35% din numărul total, iar în mediul rural sunt 2.385.184, reprezentând un procent de 42,65%. De asemenea, din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, 3.448.360 sunt persoane de sex masculin, reprezentând un procent de 61,65% din numărul total şi 2.144.787 sunt persoane de sex feminin, reprezentând un procent de 38,35%. Potrivit unor date statistice publicate în Strategia Naţională a tinerilor democrat-liberali, destinată combaterii şomajului în rândul tinerilor, în anul 2012, din persoanele cuprinse cu vârsta între 15 şi 24 de ani, 68,9% erau inactive pe piaţa forţei de muncă, 7,4% erau şomeri şi 23,7% reprezentau persoane active pe piaţa muncii. În acelaşi an, din persoanele cuprinse cu vârsta între 25 şi 35 de ani, 21,3% erau inactive pe piaţa forţei de muncă, 6,2% erau şomeri şi 72,5% reprezentau persoane active pe piaţa muncii. Astfel, cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare, punând sub semnul întrebării viitorul unui tânăr în România, fie că doreşte demararea unei afaceri pe cont propriu, fie că este adeptul unei cariere. Ambele variante au mari şanse să fie sortite eşecului, întrucât, la şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România încă are lacune în privinţa unei corelaţii între cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă, acumularea de cunoştiinţe practice în sistemul educaţional preuniversitar, implicit şi lipsa de timp destinat acţiunilor de voluntariat. Acestora se adaugă un sistem administrativ birocratic greoi.

Cheia: "În absenţa unor proiecte concrete, tinerii constănţeni stau pe banii părinţilor şi aşteaptă vremuri mai bune"

Repartizarea tinerilor în funcţie de domeniile de activitate este un subiect intens trâmbiţat de mai mulţi ani în spaţiul public din România şi, asemenea multor proiecte de la noi, rămâne doar la acest stadiu. Strategia Naţională a tinerilor democrat-liberali presupune adoptarea unui asemenea principiu, alături de dezvoltarea unui sistem de consiliere profesională şi flexibilizarea sistemului de învăţământ şi de modificarea statutului de voluntar, prin acceptarea voluntariatului ca experienţă în câmpul muncii. Şi Constanţa se confruntă cu un excedent de forţă de muncă. Asemenea altor oraşe mari din ţară, Constanţa duce lipsă de locuri de muncă pe măsura studiilor sau pregătirilor tinerilor constănţeni. Despre acest aspect a oferit mai multe detalii preşedintele TDL Constanţa, Cătălin Cheia. El a declarat pentru Replica: "În oraşul Constanţa, există un excedent de forţă de muncă, cu absolvenţi de studii superioare, pentru care nu se găsesc posturi. Tinerii din Constanţa sunt nevoiţi de starea economică proastă a oraşului să se angajeze ca: barmani, ospătari, dansatoare în club sau la videochat. Alţii, aleg să plece în străinătate (aproximativ 100.000 între 2009-2012 în România), în căutarea unui trai mai bun, unde sunt nevoiţi să lucreze sub calificarea obţinută în facultate. Problema poate fi rezolvată numai prin crearea unui mediu avantajos de afaceri, aspect care poate deveni realitate prin emiterea de acte normative la nivel central sau hotărâri la nivel local pentru deblocarea economiei şi nu prin suprataxarea acestora şi crearea mai multor facilităţi fiscal, atunci când este angajat un tânăr. Cu o rată a şomajului foarte mare, de 22,7% pentru cei cu vârste între 15-24 ani, tinerilor nu le rămâne decât să aştepte, pe banii părinţilor, să vină vremuri şi mai bune", a declarat Cheia, pentru Replica.

Marius Florian VASILE