Decizie definitivă în procesul prin care Statul Român încearcă să recupereze Castelul Regal din Mamaia
Decizie definitivă în procesul prin care Statul Român încearcă să recupereze Castelul Regal din Mamaia
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMinisterul Culturii și Identității Naționale a formulat, în septembrie 2018, acţiune în instanţă pentru recuperarea monumentului istoric din Mamaia, cunoscut sub numele de Castelul Regal , unul dintre locurile preferate de odihnă ale reginei Maria. Obiectul dosarul îl constituie constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1755 din data de 25.06.2003 autentificat de Biroul Notarial “Notari Publici Grigore Păun și Elena Laura Ștefan”.
Ministerul Culturii și Identității Naționale a promovat această acțiune în contradictoriu cu SC Light System SRL si SC Mamaia SA solicitând anularea contractului sus-menționat, întrucât a fost încheiat cu încălcarea dreptului de preemțiune al statului român. Ce înseamnăa sta? Palatul Regal din Mamaia a fost vandut în 2003 de Mamaia SA către firma Light System SRL cu 188.145,78 de euro. Palatul a fost clasificat ca monument istoric încă din anul 1992, iar Mamaia SA, ca persoana juridică de drept privat, avea obligația de a comunica, în prealabil, Directiei Județene pentru Cultură, intenția de a vinde monumentul istoric, dar nu a făcut acest lucru.
În aprilie, în dosar a fost cerere de intervenție accesorie în apărarea SC Mamaia SA fostul director Victor Lucian Dan, însă Tribunalul Constanța, instanța care judecă speța pe fond, a considerat că nu este cazul ca acesta să intervină în procesul de judecată, așa că a fost respinsă cererea. Îi iunie a.c., instanța a respins cererea de intervenţie accesorie în susţinerea apărării pârâtei SC Mamaia SA formulată de fostul director, ca inadmisibilă, însă acesta a formulat recurs. Curtea de Apel a admis marți, 13 august, recursul, decizia fiind definitică. Așa că Dan Lucian Victor poate interveni în dosar în favoarea societății Mamaia SA.
“Constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a unei bijuterii a patrimoniului național reprezintă o acțiune responsabilă și legitimă a MCIN. Potrivit legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, dreptul de preemțiune poate fi exercitat de statul român prin Ministerul Culturii și Identității Naționale și autoritățile locale. Noi, ca minister, ne-am făcut datoria față de statul român, față de lege și patrimoniul cultural al acestei țări”, explica, în 2018, ministrul Culturii și Identitățíi Națonale de la acea vreme, Valer-Daniel Breaz.
Orice constănțean cunoaște Castelul Regal din Stațiunea Mamaia. Acesta a fost construit în 1923, din dorința Reginei Maria a României, având o arhitectură specific mediteraneană, devenind reședința de vară a reginei Maria. Mai târziu, clădirea a făcut parte din proprietatea Reginei Elena, mama Regelui Mihai. Acolo, tânărul rege și-a petrecut o parte din verile copilăriei. Odată cu revenirea în țară a principelui Carol și preluarea tronului de la fiul său Mihai (6 iunie 1930), relațiile lui Carol cu Elena s-au înrăutățit, astfel că regina a fost obligată în cele din urmă să părăsească România. Ea a renunțat la Palatul Regal din Mamaia și la alte proprietăți din România în schimbul achiziționării de către statul român pe numele ei a Vilei Sparta din Florența. După evenimentele din decembrie 1989, în vilă au fost găzduite, succesiv, unele restaurante și cluburi a căror denumire face referire la destinația originală a acesteia, precum Restaurant Castel, . În prezent, castelul se află într-o stare avansată de degradare. Imobilul şi terenul au ajuns şi în atenţia procurorilor şi, ulterior, a magistraţilor, în dosarul lui Radu Mazăre, privind retrocedările. Potrivit procurorilor, terenul și clădirea au fost vândute unei firme. DNA arată că, în octombrie 2004, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a vândut la un preţ derizoriu de 23,56 euro/m.p., a terenului în suprafaţă de 15.465,91 m.p., în condițiile în care un metru pătrat în acea zonă și în acel an se vindea cu 200 – 300 de euro.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News