Deputatul-disident din PSD, Bogdan Diaconu: "Personal, nu voi colabora niciodată cu UDMR"!

Noi probleme pentru o nouă guvernare

Capitolul "Minorităţi" al noului plan de guvernare, prin care premierul Victor Ponta şi-a asumat răspunderea în Parlament, garantează crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului: "Stabilirea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii, alături de steagul Uniunii Europene şi al României, steaguri ale unităţilor administrative-teritoriale pe care le reprezintă", este textul din programul Guvernului Ponta III, nimic altceva decât punctul 9 al acordului dintre USD şi UDMR, care a făcut atâta vâlvă în perioada în care PNL şi-a anunţat ieşirea de la guvernare: "Părţile vor susţine promovarea unei iniţiative parlamentare, în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii, alături de steagul Uniunii Europene şi al României, steaguri ale unităţilor administrative-teritoriale pe care le reprezintă".

Deputatul PSD, Bogdan Diaconu, este cunoscut ca un opozant al federalizării României. Unul dintre cei mai gălăgioşi parlamentari în mediul online, Diaconu a confirmat pentru Replica de Constanţa că noul plan de guvernare conţine capitolul "Minorităţi", conceput după "chipul şi asemănarea" comunităţii maghiare: "În administraţie, într-adevăr, acolo unde procentul comunităţii etnice depăşeşte 20%, este permisă deja folosirea limbii materne. Acest punct se întâmplă deja, vă spun că în zona în care etnicii maghiari sunt majoritari se vorbeşte în limba maghiară, de la primărie, la celelalte deconcentrate. Cred că nu a fost luată în calcul absolut deloc comunitatea turco-tătară din Dobrogea, când s-a redactat capitolul "Minorităţi" din noul program de guvernare. Dar dacă, în condiţiile legii, această minoritate are dreptul la a folosi limba maternă în administraţie, mi se pare corect şi firesc să o poată folosi, pentru că nu se pot da sau reglementa astfel de lucruri numai pentru o singură minoritate şi mă refer la cea maghiară. Dacă dăm nişte drepturi, trebuie să le dăm pentru toată lumea", a menţionat Diaconu, pentru Replica. De asemenea, Diaconu nu este deloc entuziasmat de ideea guvernării alături de UDMR, pentru care îl consideră un partener nu doar nesigur, ci aprig de a profita de noua situaţie, prin care îşi va intensifica practicile secesioniste: "Problema este că nu poţi să ai un partener de drum, care are ca obiectiv desfiinţarea articolului 1 din Constituţia României. Invitarea UDMR la guvernare este o decizie politică a conducerii USD, PSD. Asta nu înseamnă că toţi trebuie să fim fericiţi cu ea. Eu, personal, în activitatea parlamentară, nu voi colabora cu UDMR, ci voi urmări ca guvernarea alături de UDMR să nu ducă la anumite derapaje vis-a-vis de cerinţele absurde, de multe ori, ale UDMR, privind separatismul etnic. Este vizibil că acţiunile maghiarilor s-au intensificat în ultimii 24 de ani, de la an la an şi este foarte adevărat că, în ultimii ani, au crescut în intensitate şi în frecvenţă solicitările lor. Sunt convins că şi de acum încolo intensitatea şi frecvenţa lor vor creşte într-un ritm din ce în ce mai alert", a concluzionat Diaconu, pentru Replica.

Aproximativ 3.500 de etnici maghiari s-au adunat luni, la Târgu-Mureş, pentru a-i comemora pe secuii ucişi după înfrângerea revoluţiei maghiare de la 1848, doar un alt prilej de a oferi un spectacol cu petarde, bâte, pietre şi îmbrânceli cu jandarmii, toate pentru "autonomia Ţinutului Secuiesc". Mai mult, miercuri, o petiţie care a strâns peste 10.000 de semnături pentru autonomia Transilvaniei a fost depusă la Prefectura Cluj, în document cerându-se stabilirea capitalei regiunii la Cluj, unde să funcţioneze un Guvern regional: "Noi nu ne vom lăsa până nu vom atinge scopul nostru, autonomia Transilvaniei şi o Românie federală într-o Europă Centrală puternică. Vreau autonomie pentru că în 1918, când s-a înfăptuit Unirea, ardelenii au aşteptat ceva mai bun după monarhia austro-ungară, dar centralismul de la Budapesta era la fel ca cel de la Bucureşti, iar românii de dincolo de Carpaţi s-au degradat şi au considerat Transilvania ca o colonie", susţine iniţiatorul petiţiei, Fancsali Erno.

Marius Florian VASILE