Efectul low-cost pe cursele interne: traficul de pasageri s-a dublat
Efectul low-cost pe cursele interne: traficul de pasageri s-a dublat
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestIntrarea companiilor low-cost pe rutele interne a dus la spargerea monopolului Tarom, iar traficul de pasageri s-a dublat în primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, arată datele de la Institului Naţional de Statistică (INS), scrie economica.net.
Prima companie aeriană care spărgea monopolul Tarom pe cursele interne a fost Blue Air. Compania a lansat pe 25 octombrie 2015 zborurile dintre Bucureşti şi Iaşi. La câteva luni, şi competitorii Wizz Air şi Ryanair au lansat noi zboruri interne, spre Cluj-Napoca, respectiv Timişoara. Iar traficul de pasageri pe rutele interne s-a dublat în primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Astfel, dacă totalul pasagerilor îmbarcaţi şi debarcaţi de pe cursele interne regulate şi neregulate pe aeroporturile din România a fost de 319.233 în primul trimestru din 2016, acest număr s-a dublat în aceeaşi perioadă a acestui an.
Şi numărul pasagerilor îmbarcaţi şi debarcaţi de pe aeroportul Henri Coandă aproape că s-a dublat. Traficul a crescut de la 158.560 de pasageri în primul trimestru din 2016, la 302.494 de pasageri în primele trei luni din acest an, mai arată datele de la INS.
În vara anului trecut, Tarom a pierdut monopolul pe ruta Bucureşti-Cluj-Napoca, atunci când Wizz şi Blue au lansat noi zboruri. În cifre, traficul de pasageri a crescut cu 168% în primele trei luni din acest an, coparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, de la un trafic de puţin peste 43.000 de pasageri, la începutul acestui an s-au îmbarcat şi debarcat aproape 123.000 de pasageri.
Pe aeroportul din Timişoara, traficul a crescut cu 146%, la un total de 97.167 pasageri. Şi pe aeroportul din Iaşi s-a întregistrat o creştere a traficului de 46%, la 90.353 psageri îmbarcaţi şi debarcaţi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News