Ei sunt constănţenii care au fost ignoraţi de Ambasada României din Italia

Stelian Papp: "Nu m-au ajutat pentru că România îşi strica relaţiile cu Italia"

În urmă cu o săptămână, făceam publică drama unei familii din Mangalia, care a pierdut un copil bolnav, din cauza imposibilităţii părinţilor plecaţi în Italia de a câştiga banii necesari unei operaţii. Soţii Stelian şi Mariana Papp, oameni de bună credinţă, au plecat în peninsulă, în 2007, pentru a strânge bani, fără să apeleze la fundaţii umanitare sau la ajutorul altcuiva. Au plecat la muncă, însă capul familiei a fost arestat pe nedrept, şi-a petrecut un an în arest la domiciliu, şi 45 de zile în penitenciare de maximă siguranţă, la un loc cu criminalii periculoşi, chiar dacă era nevinovat. Timpul pierdut pentru a-şi dovedi nevinovăţia a fost fatal pentru copilul bolnav, care s-a stins pe un pat de spital. Acum părinţii se luptă să îşi câştige dreptatea. Reporter: Spuneţi-ne cum s-a ajuns la drama prin care treceţi? Ce s-a întâmplat de fapt?

Mariana Papp: Drama noastră începe undeva în 2006, când copilului nostru i s-a pus un diagnostic de astrociton de gradul 2, între creiere. Din cauza faptului că în România nu este prea uşor să strângi bani, în 2007 am hotărât de comun acord ca unul dintre noi să plece să muncească în afară. Pe 1 aprilie 2007, soţul meu a pus pentru prima dată piciorul în Italia, după care a muncit pe la diferite baruri. Am vândut tot ce puteam vinde în România, numai pentru a prelungi viaţa copilului. Ştiam că o asemenea boală nu se vindecă, dar am vrut să îi prelungim viaţa.

Rep.: Am înţeles că aţi fost ridicat de poliţişti de pe stradă. Povestiţi-ne.

Stelian Papp: Era într-o dimineaţă, când eu lucram la un restaurant, moment în care au venit, la o masă, 3 băieţi şi o fată, toţi români. Au stat cât au stat, apoi au plecat. Pe la 9 jumătate, au venit poliţiştii. M-au bătut pe umăr, mi-au cerut documentele, s-au uitat 3 secunde în ele, după care mi-au zis că e fals. Ulterior am aflat că cineva a reclamat la Poliţie că 3 băieţi trăgeau de o fată. Din câte ştiu, fata asta de 22 de ani se droghează şi se prostituează la stradă. Înainte cu câteva ore, ea i-a condus pe poliţişti la blocul în care locuiam, eu fiind singurul care a deschis uşa. Apoi au venit la mine la terasă, la 9 jumătate şi mi-au zis că am actele false. M-au urcat într-o maşină, iar seara m-au dus într-un penitenciar şi m-au pus să aştept. M-au pus să semnez documente netraduse şi în care nu ştiam ce scrie. Am stat pe gânduri, nu ştiam ce să fac, dar m-am gândit că poate se termină mai repede dacă semnez. Ulterior mi-au adus un dosar şi au început să imi spună că sunt acuzat de prostituţie, trafic de droguri etc.

Rep.: Practic, vi s-au imputat fapte pe care nu le-aţi comis şi s-a început urmărirea penală. Cât timp aţi stat în penitenciar?

Stelian Papp: În penitenciar am stat 45 de zile, apoi un an am stat în arest la domiciliu, unde nu aveam voie nici să scot capul afară, nici să primesc vizite.

Rep.: Care era starea copilului în acele momente?

Mariana Papp: Starea copilului atunci era stabilă pentru că se făcea radio-terapie şi toată lumea spunea că va scăpa. Eu şi soţul meu ne făcusem un obicei, eu fiind în ţară iar el în Italia: dimineaţa şi seara ne dădeam apeluri pe telefon. În acea seară nu mi-a mai răspuns la apel. M-a sunat cineva atunci şi mi-a zis Nu mai aştepta, pentru că soţul tău a fost arestat.

Rep.: A urmat un proces. Cam cât a durat şi cum s-a ajuns la arestul la domiciliu?

Stelian Papp: A început procesul prin confruntarea cu acea fată, cu acelaşi procuror care s-a ocupat de mine şi până atunci. Era clar că avea ceva cu mine. Începuse să pună tot felul de întrebări fără nici o logică. După ce s-a terminat procesul privind acuzaţiile, m-au ameninţat să nu cumva să intentez un proces ca să le cer daune, că mă vor acuza de evadare. Exact aşa s-a şi întâmplat. S-a dovedit şi faptul că nu am evadat. Judecătorul părea a fi de bună credinţă, faţă de procuror şi avocatul meu care au încercat să muşamalizeze totul. Avocatul avea interesul să fiu acuzat, pentru că pentru el era o afacere. El avea de câştigat mulţi bani pe seama mea. La final, judecătorul a întrebat, s-a şi răstit la procuror şi poliţişti, care au lăsat capul în pământ. I-a întrebat "unde sunt probele împotriva mea? Cum m-au ţinut atâta timp arestat fără probe?". Am fost ameninţat şi hărţuit încă de la început. Am schimbat avocatul, iar lucrurile au început să se îndrepte.

Rep.: Aţi luat legătura cu Ambasada României în tot acest timp?

Stelian Papp: Da, am luat legătura cu ei, dar au fost numai vorbe. Nimic concret. Mi-au zis că ei nu pot interveni în procese.

Rep.: La final s-a constatat că nu eraţi vinovat şi vi s-au acordat nişte despăgubiri. Despre ce sume este vorba?

Stelian Papp: S-a făcut un proces de despăgubiri, la Curtea de Apel, deşi nu au fost luate în considerare daunele familiare, fizice, psihice, cel puţin pe mine m-au distrus, am fost internat de 5 ori, am avut 2 semi-paralizii. Mi s-au acordat 55.000 de euro. Nu consider că sunt suficienţi, de asta i-am spus avocatului să facă recurs la Înalta Curte de Casaţie.

Rep.: Ce s-a întâmplat cu acei poliţişti care v-au arestat?

Stelian Papp: Sunt în continuare pe străzi, îşi fac serviciul în continuare.

Rep.: Când s-a întâmplat cu băieţelul dumneavoastră?

Mariana Papp: În momentul în care s-a dat sentinţa potrivit căreia faptele reţinute în sarcina soţului nu există, băieţelul era afară. După aceea mi-a spus Mami, mi s-a făcut rău şi a căzut din picioare. Apoi l-am dus la spital, l-au pus pe tomograf, apoi au dat verdictul: mi-au zis să îl duc acasă, că nu mai are mult de trăit. Mie nu mi-a spus nimic. Se uita în ochii mei şi parcă vroia să spună ceva, dar nu mi-a zis. Am plecat cu el la Bucureşti, pe picioarele lui, pe 25 august 2008, iar pe 9 octombrie a murit.

Rep.: Revenind la procese, câte aveţi în momentul de faţă?

Stelian Papp: Procesele s-au terminat, mă refer la cele în care eram acuzat de tot felul de lucruri, ca şi cel pentru aşa-zisa evadare. Nu avem încă o hotărâre, urmează să fie emisă sentinţa finală.

Rep.: De ce credeţi că nu s-au implicat mai mult autorităţile române?

Stelian Papp: Corupţie. Este vorba de corupţie, relaţii, intervenţii. Sunt români care au afaceri în Italia. Nu vor să îşi strice afacerile. Se lasă de înţeles că România preferă să sacrifice mai mulţi români, pentru a nu-şi strica relaţiile, pentru a nu-şi strica anumite colaborări. Cineva preferă să închidă ochii.

Rep.: La final, aveţi vreun mesaj pentru autorităţile române?

Mariana Papp: Da, eu aş avea un mesaj pentru toţi cei care vor vedea acest material, pentru toţi cei care vor asculta vorbele noastre. Noi nu am cerut ajutor din mândrie, ruşine. Noi am vrut să facem totul cu propriile puteri, fără să mai apelăm la alţii. Am încercat să mergem pe propriile forţe. Am plecat din România cu sufletele curate, în speranţa de a face ceva pentru copilul nostru, dar am fost luaţi în bătaie de joc, pentru că printre români sunt şi persoane care fac unele ilegalităţi, dar sunt şi oameni de bună credinţă. Nu toţi suntem escroci, nu ne băgaţi pe toţi în acelaşi mănunchi de iarbă uscată. Autorităţile române sper că ne aud. Nu vrem să ne plângă nimeni de milă, vrem numai să ni se facă dreptate. Toţi banii din lume nu ne vor aduce copilul înapoi şi nici zilele de arest ale soţului. Vreau numai să ne câştigăm dreptatea. Suntem oameni, vrem să fim respectaţi ca atare.

Daniel ALBU