Eugen TĂNĂSESCU: Avem un Crăciun COMERCIALIZAT care SCHIMBĂ sensul SĂRBĂTORII!

Ziua de Crăciun se bucură de o pregătire specială încă din ziua premergătoare acestei sărbători, Ajunul Crăciunului. Luna decembrie este în sine o întreagă sărbătoare. Mesele îmbelșugate, poveștile și colindele vesele, căldura și ospitalitatea gazdelor, toate acestea te scot din cotidian. Indiferent de zona țării, sărbătorile de iarnă au o încărcătură magnifică.

Ajunul Crăciunului reprezintă pregătirea pentru marea sărbătoare. Ajunul, în sensul duhovnicesc al cuvântului înseamnă un post de o anumită factură, dar și o pregătire duhovnicească de un anume fel pentru a întâmpina cel de-al treilea mare praznic al creștinătății.

,,Din punct de vedere alimentar, cine poate ajunează, în sensul de nu a bea și nu a mânca nimic până după apusul soarelui. Marile sărbători au fost înconjurate de agape, mese ale dragostei în comunitate. Oamenii se pregătesc și pentru aceste agape, fac bucate, împart celor săraci. Din păcate, în zilele noastre, avem un Crăciun foarte comercializat. S-a extras din el numai ideea de comerț și restul a cam fost abandonat. Iisus Hristos a ajuns acolo undeva uitat, în rest ne-am hiperpopulat de brazi, cadouri, luminițe și alte asemenea. Nu strică foarte mult, dar schimbă sensul sărbătorii.” transmite Eugen Tănăsescu.

Tradiții și superstiții în Ajunul Crăciunului

Legat de obiceiuri și superstiții, Eugen Tănăsescu este de părere că tradițiile sărbătorilor de iarnă sunt reprezentate de tradiționalele colinde, cete de colindători și de vizita preoților cu icoana.

,,Fiecare zonă a țării are anumite superstiții. Ca și tradiții avem colindele tradiționale de Crăciun, cetele de colindători, de vizita preoților cu icoana. Legat de superstiții îmi aduc aminte că spunea cineva că trebuie să purtăm ceva roșu. Nu știu de unde este acestă asociere a Crăciunului, probabil este venită pe linie maternală.

Masa de Crăciun devenit o superstiție, nu mai are sensul religios de agapă, e ruptă de subiectul nașterii. Avem un aniversar, Iisus se naște. Ne pregătim de un Crăciun din care Hristos lipsește. ” a încheiat acesta.

Postul este o înviere din moartea sufletului

Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului a fost rânduit de către Biserică pentru pregătirea credincioșilor în vederea întâmpinării praznicului Nașterii Domnului ce are loc pe data de 25 decembrie. El durează 40 de zile. De aceea, ziua de joi, 14 noiembrie în calendar este consemnat lăsatul secului, sintagmă ce semnifică lăsarea obiceiurilor lumești înainte de intrarea în post, nicidecum îmbuibarea pântecelui prin așa-zise „mese de lăsata secului”, transmit reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului.

Andreea VREJOIU